Mai multe substanțe noi au fost definite drept droguri. Guvernul a aprobat proiectul de lege

Așadar, autoritățile au aprobat un proiect de lege care prevede includerea unor substanțe psihoactive noi în definiția termenului „drog”, dar și implementarea Convenției unice asupra stupefiantelor din 1961 şi Convenției asupra substanțelor psihotrope din 1971, în sensul includerii substanțelor care nu sunt puse în momentul de față sub control național.

Proiectul de lege aprobat de Cabinetul Ciucă prevede completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Trebuie menționat că printre psihoactivele introduse care completează tabele-anexă la Legea nr. 143/2000 se află „2-(metilamino)-1-(3-metilfenil) propan-1-1 (3-MMC)” și „1-(3-clorofenil)-2-(metilamino) propan-1-1 (3-CMC)”.

Prin acelaşi proiect se transpune Directiva delegată (UE) 2022/1326 a Comisiei din 18 martie 2022 de modificare a anexei la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte includerea unor substanţe psihoactive noi în definiţia termenului „drog”.

„Punerea sub control a acestor substanţe reprezintă o măsură care contribuie la protejarea sănătăţii, reducându-se riscurile de îmbolnăviri sau decese cauzate de consumul de droguri”, a transmis Guvernul.

Parlamentarii vor înăsprirea pedepselor pentru cei care consumă, cultivă sau comercializează droguri

Amintim că parlamentarii au propus luna trecută înăsprirea pedepselor pentru cei care consumă, cultivă sau comercializează substanțe interzise. Potrivit unui act normativ de la momentul respectiv, producătorii sau traficanții de droguri, care vor fi găsiți vinovați, riscă pedepse cuprinse între 3 și 10 ani de închisoare.

În momentul de față, traficanții sunt pedepsiți începând de la 2 până la 7 ani de închisoare. În cazul în care vorbim de substanțe de risc și mai mare, cel condamnat riscă să stea la închisoare între 7 și 15 ani, față de pedeapsa actuală cuprinsă între 5 și 12 ani.

Pedepsele se vor înăspri și pentru cei care consumă droguri. Aceștia riscă să stea la închisoare pentru o perioadă de 5 ani, și nu 2, așa cum se întâmplă în prezent.

Totuși, această măsura a fost dur contestată de psihologi, care susțin că dependența de droguri necesită tratament și nu trebuie pedepsită cu închisoarea. Mai mult, psihologii le cer parlamentarilor să nu îi mai considere infractori sau vinovați pe cei care sunt dependenți de droguri și substanțe narcotice, ci să îi trateze ca pe niște pacienți ai sistemului de sănătate din România.