Un bărbat din Rusia a fost arestat de autoritățile ruse într-o regiune din apropiere de granița cu Ucraina pentru că a încercat să se alăture armatei ucrainene. Acesta riscă acum, potrivit legii, până la 18 ani de închisoare. Un alt bărbat a fost arestat luni la Moscova tot pentru faptul că intenționa să lupte alături de armata ucraineană.
Cetățean rus, arestat în regiunea rusă Belgorod
Un cetăţean rus a fost arestat în regiunea rusă Belgorod, învecinată cu Ucraina, după ce a încercat să intre în această ţară pentru a se alătura armatei ucrainene, au anunţat miercuri forţele de securitate ruse, relatează agenţia EFE.
Bărbatul, în vârstă de 20 de ani, „a încercat să intre pe teritoriul ucrainean pentru a participa la acţiuni militare împotriva Forţelor Armate ale Rusiei”, se arată într-o notă a Serviciului Federal de Securitate din Belgorod.
Luni a fost arestat la Moscova un alt cetăţean rus care intenţiona să lupte alături de armata ucraineană împotriva Rusiei. Acesta este angajat al unei companii private de servicii de securitate şi hotărâse să se înroleze în armata ucraineană „pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară”, semnalează anunţul autorităţilor ruse. Mai mult, el recruta şi alţi prieteni în acelaşi scop.
Conform legislaţiei ruse, pentru astfel de tentative de a se alătura armatei ucrainene cetăţenii ruşi riscă între 12 şi 18 ani de închisoare.
Kremlinul evită măsurile prea represive
Pe de altă parte, Kremlinul continuă să evite să adopte „măsuri prea represive” în Rusia, probabil din cauza îngrijorării legate de stabilitatea regimului lui Vladimir Putin, relatează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), potrivit Sky News.
În cea mai recentă evaluare a sa, thinktank-ul american a notat că guvernul rus a retras un proiect de lege care ar fi crescut taxele de la 13% la 30% pentru rușii care au fugit din țară. ISW a punctat că, în ciuda faptului că ultranaționaliștii au cerut în mod repetat Kremlinului să naționalizeze proprietățile aparținând rușilor care au fugit, Kremlinul ezită deocamdată să facă acest lucru.
Nu este susținută reintroducerea pedepselor capitale
Grupul de reflecție a mai spus că surse anonime au declarat pentru publicația independentă rusă Verska că la Kremlin nu este susținută ideea de revenire a pedepselor capitale în Rusia.
„Kremlinul ar putea folosi amenințarea cu pedeapsa cu moartea pentru a-i speria pe ruși și a-i determina să sprijine efortul de război (sau să rămână pasiv rezistent la acesta), dar Putin probabil că ezită să își distrugă imaginea de țar diplomat și tolerant”, a adăugat ISW.
Analiza arată că în interiorul Kremlinului apar noi temeri legate de o posibilă rezistență din partea poporului rus și este posibil ca aceste îngrijorări să crească pe măsură ce războiul se prelungește.