obisnuita de lapte pe rafturile magazinului unde va faceti cumparaturile. Ati simtit de fapt pe propria piele efectele „alinierii planetelor” din sectorul laptelui, cand problemele sezoniere ale zootehniei se suprapun peste metehnele mai vechi ale agriculturii noastre. Reprezentantii lanturilor de magazine se plang ca la inceputul anului fac greu rost de lapte, desi ei reprezinta visul oricarui producator: platesc corect, cumpara cantitati mari si, datorita dezvoltarii sectorului, vor cere tot mai mult lapte. „Exista in perioada de iarna zile cand primim doar 510% din laptele solicitat unui producator”, arata Wolfgang Janish, general manager la Billa Romania. Acesta mai spune ca firma trebuie sa improvizeze uneori pentru a avea lapte proaspat in galantare: „Cumparam temporar de la procesatorii mici, regionali, in cazul in care nu primim cat cerem de la procesatorii nationali, desi politica noastra este sa oferim aceleasi marfuri la aceleasi preturi in toata reteaua.” Mirarea managerului german privitoare la „evaporarea” laptelui in aceasta perioada este justificata. „Exista cerere. Unde este oferta?”, se intreaba comerciantii. Laptele care lipseste din galantare nu se regaseste insa nici la procesatori. In fiecare an, vacile micilor crescatori, care reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima, nasc in februarie si martie, fapt care determina oprirea productiei de lapte cu doua luni inainte. Tocmai in aceasta perioada, cand orasenii consuma lapte si produse lactate „din greu”, procesatorii primesc mai putina materie prima! Traditia micilor crescatori, in conflict cu nevoile industriei, este determinata de cantitatea de furaje disponibile la sfarsitul iernii. In februarie-martie, furajele sunt pe terminate, iar vitelul nascut acum este hranit tot cu lapte. Din punctul de vedere al lactatiei, aceasta traditie stabileste maximumul de productie spre sfarsitul primaverii sau inceputul verii, cand cererea de lapte pe piata este deja scazuta.Lipsa laptelui – cosmarul procesatorilorPentru ca laptele sa se gaseasca din abundenta pe rafturile magazinelor, schimbarea trebuie sa vina din chiar locul de productie. Desi ar putea parea simpla, schimbarea obiceiurilor nu este totusi un proces lin in cazul fermierilor. In unele parti ale tarii, micii crescatori trebuie mai intai disciplinati. „Abia i-am facut sa-si grupeze fatarile, care pana acum erau dezordonate. Din aceasta cauza, nu ne puteam planifica achizitiile de lapte, nestiind exact cand si cate vaci vor naste”, afirma Gabriela Dobrota, directorul general al procesatorului „Lacta” din Giurgiu. Potrivit doamnei Dobrota, firma ofera asistenta veterinara pentru crescatorii care vor sa schimbe ciclul de lactatie, insa rezultatele, in cazul micilor fermieri, nu sunt deocamdata spectaculoase.Toate firmele de procesare ofera preturi mai bune crescatorilor in perioada de iarna. Acestea sunt cu 10-15% mai mari decat in timpul verii, deoarece si furajele sunt mai scumpe in anotimpul friguros. La aceste preturi se adauga bonusuri pentru calitatea laptelui si pentru livrarea unor cantitati mai mari. Unii procesatori ofera bani in avans pentru achizitionarea de „tancuri” de racire sau echipamente de muls.Cu toate acestea, crescatorii nu se inghesuie sa schimbe modul de crestere a vacilor. „Cei mai multi dintre micii fermieri sunt batrani. Nu sunt sensibili la noi modalitati de imbunatatire a calitatii si cantitatii de lapte produs”, afirma Nicoleta Hategan, director economic la „Hochland Romania”. Potrivit acesteia, doar 10-15% din fermierii de la care Hochland colecteaza lapte au peste 12 vaci, restul fiind crescatori cu doua trei animale.”Banii pe care ii ofera fabricile de lapte nu sunt chiar atat de multi pentru ca modificarea perioadei de lactatie sa fie rentabila, mai ales in cazul crescatorilor care detin doua, trei vaci. Daca vrei sa schimbi perioada de lactatie, in primul an pierzi o cantitate apreciabila de lapte (daca scurtezi prima perioada dupa nastere) ori un vitel (daca optezi pentru prelungirea perioadei initiale). In cazul crescatorilor mici, nu merita efortul”, afirma Traian Salajan, presedintele asociatiei crescatorilor de taurine din judetul Arad. Crescatorii au nevoie de ajutorOferta de lapte este deci impartita. Pe de o parte, exista putine ferme mari, cu multe vaci si cu resurse suficiente pentru a-si asigura furajele. Aceste ferme reusesc sa-si programeze fatarile astfel incat sa obtina un flux constant de lapte (si evident, de venituri). Totusi, acest model de ferma constituie exceptia de la regula.Majoritatea fermierilor au cateva animale si isi gestioneaza cu greu furajele de la un an la altul. Pentru ei, problema programarii fatarilor si a controlului lactatiei este o chestiune teoretica, atata timp cat le lipsesc furajele. „Firmele au programe de schimbare a lactatiei, insa acestea nu pot fi sustinute, din cauza lipsei furajelor”, sustine Florin Popescu, presedintele asociatiei inteprofesionale Laptele. Anul trecut nu a fost nici el favorabil producatorilor de lapte pentru ca, din cauza secetei, lipsa furajelor a fost acuta. Pentru taranii care si-au sacrificat o parte din animale ca sa nu moara toate de foame, programarea lactatiei nu a fost, evident, o prioritate.Acest an ar putea reprezenta o schimbare, numai daca vor fi indeplinite doua conditii. Pe de o parte, stimulentele acordate atat de stat, cat si de procesatori trebuie extinse, iar, pe de alta parte, autoritatile sunt nevoite (macar de ochii Europei) sa se ia „la tranta” cu piata neagra si cu laptele vandut la PET. Crescatorii din apropierea marilor orase sunt convinsi cu greu sa livreze laptele procesatorilor legali, care platesc taxe, atata timp cat au la indemana doua variante extrem de comode si banoase. Pe de o parte, exista firme mici, care nu platesc taxe si care ofera un pret mai bun crescatorului, indiferent de calitatea laptelui. Acest fenomen tinde sa se restranga pe masura ce programele de sustinere ale marilor procesatori se dezvolta, insa constituie o alternativa pentru unii fermieri, care astfel sunt mai putin preocupati de programarea lactatiei sau de calitatea laptelui. O alta varianta este vanzarea la PET. Preturile obtinute sunt chiar duble fata de cele oferite de procesatori, iar cerintele de calitate ale marilor procesatori pot fi ignorate fara probleme. Pana la alinierea la standardele europene, procesatorii isi pun la punct planurile de afaceri pe termen mediu, pornind de la cantitatea de lapte pe care o vor putea colecta iarna viitoare.
· Procesarea laptelui inseamna o piata de circa 300 de milioane de euro in Romania.
· Sunt deja prezenti cativa „grei”, de talie europeana, precum „Danone”, „Friesland”, „Hochland”sau „Delta”.
· Exista posibilitatea ca firme locale precum „Prodlacta”, „Lacta Giurgiu”, „Deltalact” sau „Galacta”, sa fie inghitite de multinationale.
· Integrarea va rari unitatile de procesare a laptelui, din cauza cerintelor dure privind conditiile de productie sau protectia mediului. Specialistii estimeaza la circa 50 numarul fabricilor de procesare a laptelui care vor ramane „in picioare” dupa aderarea la Uniunea Europeana, de la peste 400, cate functioneaza in prezent.
· Entuziasmul investitorilor straini va fi determinat si de cota de productie pe care vor reusi sa o „smulga” negociatorii nostri de la europeni. O cota mare ar insemna un potential sporit de crestere pentru sector.
sperante pentru o cota mai buna
· Negocierile cu Uniunea Europeana pornesc de la o cota de cinci miliarde de litri, pe care o solicita autoritatile de la Bucuresti.
· Aceasta cota de productie, o data stabilita, va reprezenta cantitatea maxima pe care o putem produce pentru multi ani de acum inainte.
· In cazul in care consumul nostru se va situa peste acest prag, industria va fi nevoita sa importe lapte sau materii prime derivate, pentru a acoperi cererea. r
r „Ne asteptam sa pierdem in timpul negocierilor cam 33% din ceea ce am cerut initial, asa cum s-a intamplat si in cazul Poloniei sau Ungariei”, afirma Ilie Sarbu, Ministrul Agriculturii. Un calcul simplu indica astfel o cota potentiala de 3,5 miliarde de litri. Anul trecut, productia „oficiala” de lapte a fost de 5,5 miliarde de litri, din care doar 2,5 miliarde au fost procesate (daca luam in considerare laptele si produsele lactate proaspete). In acest caz, cota potentiala de 3,5 miliarde de litri reprezinta o crestere a pietei laptelui procesat cu 30%, comparativ cu 2003. Restul productiei pana la 5,5 miliarde nu va fi subventionata de catre UE si va trebui treptat sa se restranga, pana la disparitie.
