Investitorii şi colecţionarii interesaţi de obiecte de artă au acum la dispoziţie un „afişaj al jocului bursier“ de pe această piaţă, care îi poate ajuta să ia decizii de achiziţie mai uşor.
Casa de licitaţii Artmark a lansat de curând un catalog de randamente anuale ale celor mai tranzactionaţi artişti români din ultimii ani, în încercarea de a contribui la reglementarea şi dezvoltarea pieţei de artă. Reprezentanţii Casei spun că Indexul Artmark include istoric şi analize de randament, valori de piaţă, cotaţii anuale şi comparaţii între variaţiile creşterilor anuale între diverşi artişti.
Indexul listează şi analizează, aferent unei perioade de 15 ani (1995-2009), cotaţiile medii anuale pentru 738 de artişti români. Studiul arată că randamentul mediu anual al artiştilor tranzacţionaţi a fost, în ultimii 15 ani, de 27,04%. Creşterile anuale au fost relativ constante, pe o piaţă considerată ca „emergentă“.
Pavel Şuşară, preşedinte al Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România, consideră că „indexul este un instrument de piaţă absolut obligatoriu. Chiar dacă nu va rămâne valabil foarte multă vreme, deoarece preţurile se tot modifică, acesta este un punct de referinţă extrem de important care marchează începutul unui proces de raţionalizare pe piaţa româneasca de artă.“
Această piaţă este susţinută curent, la nivelul vânzărilor publice (prin licitaţie de artă), prin şapte case locale de licitaţie de artă ce întreprind regulat sesiuni de licitaţie. Media săptămânală a acestora este între una şi patru licitaţii de artă, în cadrul cărora se pun în vânzare publică aproximativ 150-200 de lucrări de plastică de autor (vezi tabel pentru top 10 tranzacţii publice româneşti cu artă românească, în perioada de referinţă a Indexului).
Radu Boroianu, preşedinte al Asociaţiei Comercianţilor de Obiecte de Artă din România, afirmă că „indexul se situează între cumpărătorul interesat şi părerea expertului care îl consultă. Indexul singur nu poate fi un reper pentru achiziţia unui obiect de artă. E nevoie atât de cultura şi interesul cumpărătorilor, cât şi de o şcoală în acest domeniu. Un exemplu în acest sens ar fi laboratorul de expertiză ce urmează a fi lansat în luna septembrie în interiorul European Art Gallery“. Segmentului de cumpărători tradiţionali, colecţionarii, i se adaugă treptat şi investitorii. Raportul actual al celor două categorii în piaţă a ajuns, în 2009, de aproape 50-50%, numărul investitorilor fiind în continuă creştere.
Pentru a sprijini şi acest sector, banca RBS invită constant clienţii săi pasionaţi de artă la licitaţiile organizate de Artmark. În plus, Artmark expune tablouri în lounge-ul RBS din World Trade Center, atât pentru decorare, cât şi spre achiziţie, în cazul în care clienţii băncii îşi exprimă interesul. Marijana Vasilescu, director adjunct retail în cadrul RBS România, afirmă că banca sa susţine concret Indexul Artmark prin promovarea proiectului (conferinţe de presă, tipărirea Indexului, evenimente pentru clienţi etc.). În acelaşi timp, prin lansarea Indexului, banca pune la dispoziţia clienţilor interesaţi de diversificarea portofoliului informaţii despre piaţa de artă, randamente şi istoricul tranzacţiilor, toate confirmate de către experţii Artmark.
