Criza din zona euro a ştirbit din moralul bancherilor în privinţa Europei de est. În acest context, expunerea băncilor străine pe România s-a redus cu 2,6 miliarde de euro în trimestrul al treilea al anului trecut faţă de trimestrul precedent, la peste 82 miliarde de euro, arată datele provizorii ale Băncii Reglementelor Internaţionale.
Vestea mai bună este că expunerea rămâne peste nivelul din septembrie 2010 şi este cu numai 5% sub nivelul de dinaintea izbucnirii recesiunii. Băncile austriece au tăiat cel mai mult expunerea în trimestrul trei, cu aproape 2 miliarde de euro. Băncile franceze şi cele greceşti au tăiat 700-800 de milioane de euro în trimestrul trei.
În acelaşi timp, instituţiile olandeze au adus jumătate de miliard de euro în plus, iar cele italiene, mai bine de 200 de milioane de euro. Cel mai mult a crescut, însă, expunerea băncilor germane, care nu au prezenţă directă pe piaţa locală, cu aproape un miliard de euro. 
Un raport recent al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare preciza că băncile occidentale au început să retragă bani din Europa Centrală şi de Est încă din toamna anului trecut. Într-un scenariu extrem, agravarea crizei din zona euro ar putea accelera procedura de dezintermediere a băncilor vest-europene şi ar declanşa o criză a creditului în Europa emergentă, a avertizat BERD.
Acest lucru va afecta creşterea creditării şi ar putea reprezenta o povară pentru creşterea economică. În ultimele săptămâni au avut loc la Viena mai multe întâlniri între băncile naţionale din estul şi centrul Europei, reprezentanţi ai FMI şi ai Comisiei Europene. Autorităţile încearcă să parafeze o nouă înţelegere care să prevină reducerea puternică a expunerii pe Europa emergentă.

Dependenţi de banii mamelor

Într-un raport asupra stabilităţii financiare conceput la finele anului trecut de Banca Naţională a Austriei arată că datoriile băncilor din România către exterior, în principal către centralele din Europa Occidentală, reprezentau 24% din totalul activelor din sistemul bancar, adică cea mai mare valoare din întreaga Europă Centrală şi de Sud-Est.
Dacă toate băncile occidentale ar solicita subsidiarelor din România rambursarea tuturor datoriilor, acestea ar trebui să plătească aproximativ 24% din întreaga valoare a activelor sau aproximativ 20 de miliarde de euro. Deşi acest scenariu este mai degrabă fantezist, având în vedere normele şi regulamentele BNR, valoarea extrem de mare a datoriilor relevă totuşi dependenţa sectorului bancar din România de banii străini. În fapt, potrivit ultimului raport asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a Austriei, băncile româneşti sunt de departe cele mai expuse în comparaţie cu corespondentele lor din regiune.