Ministerul Afacerilor Interne își dorește completarea tabelelor cu drogurile incriminate de Legea 143/2000 cu trei noi substanţe.

„Prezenta lege transpune Directiva delegată (UE) 2022/1326 a Comisiei din 18 martie 2022 de modificare a anexei (…) în ceea ce priveşte includerea unor substanţe psihoactive noi în definiţia termenului ‘drog’, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, se arată în propunerea legislativă înaintată de MAI.

Care sunt substanțele vizate?

Cele trei substanţe vizate în proiect sunt cunoscute sub prescurtările 3-MMC, 3-CMC şi Eutylone.

Potrivit actului normativ, în ceea ce priveşte Directiva delegată UE 2022/1326 a Comisiei, aceasta are termen de implementare în legislaţia naţională data de 18 februarie 2023, iar substanţele conţinute de aceasta nu se regăsesc în tabelele-anexă ale Legii nr.143/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Parlamentarii vor înăsprirea pedepselor pentru cei care consumă, cultivă sau comercializează droguri

Parlamentarii propun înăsprirea pedepselor pentru cei care consumă, cultivă sau comercializează substanțe interzise.

Potrivit actului normativ, producătorii sau traficanții de droguri, care vor fi găsiți vinovați, riscă pedepse cuprinse între 3 și 10 ani de închisoare. În prezent, traficanții sunt pedepsiți începând de la 2 până la 7 ani de închisoare. În cazul în care vorbim de substanțe de risc și mai mare, cel condamnat riscă să stea la închisoare între 7 și 15 ani, față de pedeapsa actuală cuprinsă între 5 și 12 ani.

Pedepsele se vor înăspri și pentru cei acre consumă droguri. Aceștia riscă să stea la închisoare pentru o perioadă de 5 ani, și nu 2, așa cum se întâmplă în prezent.

Măsura este contestată de psihologi

Această măsura a fost dur contestată de psihologi, care susțin că dependența de droguri necesită tratament și nu trebuie pedepsită cu închisoarea. Ba mai mult decât atât, psihologii le cer parlamentarilor să nu îi mai considere infractori sau vinovați pe cei care sunt dependenți de droguri și substanțe narcotice, ci să îi trateze ca pe niște pacienți ai sistemului de sănătate din România.

Conform statisticilor, în țara noastră sunt peste un milion de consumatori de droguri sau chiar dependenți de aceste substanțe. Însă, în realitate, numărul acestora ar fi mult mai mare.