Orașul Timișoara a intrat în atenția Moscovei, iar purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a lansat critici dure la adresa României și Republicii Moldova.
Timișoara a întrat în atenția Moscovei
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a răspuns controverselor legate de premiul în valoare de 30.000 de euro acordat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, menționând că discuțiile au fost generate de reacția Ministerului rus de Externe.
Edilul a precizat că atacurile împotriva acestui premiu nu sunt întâmplătoare, ci vin după discursul pe care Maia Sandu l-a ținut la Timișoara.
„A venit la Timișoara unde a ținut un speech care a fost foarte critic la adresa Rusiei. A spus foarte clar că este o amenințare reală, a povestit ce încercări de destabilizare au făcut rușii în Republica Moldova, și cumva cu acest premiu am vrut să subliniem că timișorenii sunt alături de ea, sunt alături de Republica Moldova”, a spus primarul Timișoarei.
Ministerul rus și-a exprimat nemulțumire față de anumite critici din discursul șefei statului moldovean, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, declarând la un briefing de presă că România se face vinovată de „colonialism”.
Maia Sandu, clasată pe locul 5 în discursul diplomatului rus, a primit premiul Timișoara pentru Valori Europene în România pe 13 ianuarie. În replică, Zaharova a evidențiat critici aduse Rusiei de către Sandu în discursul său și a susținut că, din perspectiva Moscovei, Moldova a beneficiat de numeroase avantaje ca republică sovietică.
Maria Zaharova spune că URSS a adus prosperitate în Rep. Moldova
Maria Zaharova a menționat că au fost atenți la ceremonia în cadrul căreia președintele moldovean Maia Sandu a fost distinsă cu acest premiu. Ea a relatat că în discursul său, Maia Sandu nu a evitat să aducă în discuție acuzații tradiționale, considerate de Rusia drept nefondate, privind încercările de destabilizare a situației politice interne, subminarea democrației, războiul hibrid și dezinformarea.
Zaharova a adăugat că președintele moldovean a afirmat că extinderea spre est a Uniunii Europene a reprezentat o „restaurare a justiției istorice” în urma presupuselor condamnări la o existență de opresiune și privațiuni pentru popoarele din Europa de Est în 1945.
„Dacă ne amintim că Sandu este cetăţean român, este clar de ce urăşte atât de mult” Uniunea Sovietică, a comentat purtătoarea de cuvânt, înainte de a enumera „binefacerile” de care, în opinia Moscovei, a beneficiat Moldova ca republică sovietică.
Maria Zaharova a afirmat că Republica Moldova, ca parte a Uniunii Sovietice, s-a transforma dintr-o țară agrară cu o economie ruinată într-o republică agrară-industrială prosperă. Ea a detaliat că, în acea perioadă, au fost puse în funcțiune peste 550 de întreprinderi industriale pe teritoriul Moldovei. Producția de energie electrică a crescut de aproape șase ori, trecând de la 3 la 17 miliarde de kWh. Totodată, s-a format aproape întreaga infrastructură de transport existentă în prezent.
Maria Zaharova a evidențiat că, numai în perioada 1946-1950, s-au cheltuit 3 miliarde de ruble din bugetul general al Uniunii Sovietice pentru restaurarea și modernizarea căii ferate din Moldova. Ea a subliniat că, în comparație cu anul 1940, producția agricolă a înregistrat o creștere de 3,7 ori până în 1990. Ca rezultat al acestor transformări, populația Moldovei a crescut cu 77%, ajungând de la 2,46 milioane la 4,36 milioane de oameni.
Revenind la prezent, Zaharova a spus că una dintre principalele promisiuni electorale ale Maiei Sandu în 2020 a fost formarea unui stat bazat pe statul de drept, îmbunătăţirea bunăstării cetăţenilor şi dezvoltare economică, dar „realitatea cu cifre şi fapte” arată că ea a eşuat.
„În realitate, astăzi, o treime din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. Inflaţia cumulată în cei trei ani şi ceva de la alegerea lui Sandu a fost de 54,6 la sută. Din 1991, populaţia Republicii Moldova a scăzut cu 41,1 la sută, ajungând la 2,5 milioane de persoane. Iar acest proces continuă. Tinerii fug din ţară din cauza sărăciei şi a lipsei de drepturi. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul de studii 2023-2024, în sistemul de învăţământ superior vor fi 56,5 mii de studenţi, în timp ce în 2007 erau 132 mii de studenţi. Poate că am citat greşit ceva? Actualele autorităţi de la Chişinău ştiu să acuze, să înjure şi să ameninţe, dar pot contracara cu cifre şi fapte?” – a lansat, ironic, provocarea Maria Zaharova, potrivit news.ro.
Critici dure la adresa autorităților de la Chișinău
Purtătoarea de cuvânt a trecut apoi la critici şi acuzaţii la adresa autorităţilor de la Chişinău reproşând inclusiv redenumirea unei străzi cu numele Reginei Maria a României, gest interpretat drept un „scuipat” la adresa democraţiei.
„Autorităţile moldovene înăbuşă orice disidenţă, blochează difuzarea presei independente, persecută opoziţia şi îşi şantajează în mod deschis propriul popor. Se urmăreşte o linie consecventă de respingere a identităţii naţionale, a limbii moldoveneşti materne, iar rescrierea istoriei a devenit „trendul” Maiei Sandu. Un exemplu proaspăt este iniţiativa româno-unioniştilor de a redenumi una dintre străzile centrale ale Chişinăului, care poartă numele lui Aleksandr Puşkin, într-o stradă care poartă numele Reginei Maria a României. Aceasta este un scuipat în faţa nu doar a poporului moldovean, ci şi a democraţiei, despre care Sandu vorbeşte atât de mult. Câte străzi vor mai fi dedicate monarhiilor din trecut? Câte pieţe, instituţii şi locuri publice vor avea o tentă regalistă?”, a comentat Zaharova şirul întrebărilor retorice.
„Dacă actuala conducere de la Chişinău ar fi mers în alegeri de pe aceste poziţii, atunci nu ar exista întrebări. Dacă ar fi anunţat că vor reinterpreta istoria ţării, că vor renunţa la limba moldovenească în favoarea limbii române, că vor lăuda şi glorifica reprezentanţii caselor monarhice din alte ţări în locul oamenilor care au luptat şi luptă pentru libertatea, independenţa şi democraţia Republicii Moldova, iar cetăţenii au susţinut-o, atunci nu ar fi existat întrebări, atunci nu ar fi existat întrebări. Dar echipa lui Sandu a intrat cu teze exact opuse. Ce fel de democraţie este aceasta, care le ia oamenilor limba proprie şi numeşte străzile centrale cu numele reprezentanţilor caselor monarhice din alte ţări? Aceasta nu este democraţie, ci colonialism”, a acuzat reprezentanta ministerului condus de Serghei Lavrov.
În acest context, ea a acuzat că în instituţiile statului moldovenesc sunt numiţi oameni de la Bucureşti. Din decembrie 2023, noul şef al Băncii Naţionale este fostul ministru român de finanţe Dragu, şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este Staicu, iar la Procuratura Generală, la Ministerul Justiţiei şi la alte ministere şi agenţii din ţară au fost numiţi mai mulţi consilieri români, a exemplificat Zaharova.
„Se pare că, pentru promovarea tuturor acestor „valori europene”, M.G.Sandu a primit la Timişoara un premiu de 30 de mii de euro. În Moldova, o astfel de politică a autorităţilor se numeşte „colonizare hibridă” sub masca integrării europene”, a conchis ea.
Ce spune despre cetățenii Republicii Moldova?
În final, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei lui Vladimir Putin a dat asigurări că locuitorii din Republica Moldova tânjesc, de fapt, după legăturile cu Rusia, iar Moscova se declară „gata” să le dezvolte.
Maria Zaharova a menționat că locuitorii Moldovei protestează tot mai vehement împotriva orientării antipopulare și antirusești ale conducerii. Ea a subliniat că moldovenii își amintesc cu prețuire de istoria și cultura lor națională, pentru care strămoșii lor au sacrificat sânge și au muncit în diverse domenii precum fabrici, uzine, câmpuri și grădini.
Purtătoarea de cuvânt a adăugat că oamenii apreciază relațiile cu o Rusie prietenoasă și că Moscova împărtășește pe deplin această atitudine, fiind gata să dezvolte cooperarea cu prietenii moldoveni.