„Spune-mi cât de des îţi permiţi să te aranjezi la salon, ca să-ți spun cum merge economia din țara ta” - cam așa s-ar putea rezuma teoria avansată, mai nou, de finanțiști. Saloanele de înfrumuseţare - scrie Bloomberg Markets - au devenit un indicator de bază în ceea ce priveşte reluarea creşterii economice.
De-a fir a păr cu Lucian Miess (foto), proprietarul Gett’s Salons – un business cu 16 ani de activitate, 11 saloane de înfrumuseţare şi o cifră de afaceri de peste 1,4 milioane de euro în 2012 -, despre cât a despicat criza afacerea lui.
Capital: În ce măsura au fost afacerile Gett’s Salons afectate de contextul economic actual?
Lucian Miess: Având în vedere ca business-ul nostru este strâns legat de veniturile populaţiei, care, în ultimii ani, au fost în scădere sau au stagnat, acest fenomen s-a resimţit şi la nivelul prezenţei în saloanele de înfrumuseţare. Am înregistrat, la nivelul pieţei, o scădere a consumului, în principal cauzată de mărirea TVA-ului, tăierea salariilor şi sporurilor bugetarilor (aceşti bani cât şi cei 5% din TVA au dispărut din economie pur şi simplu), cursul euro-leu, care fluctuează constant, micşorând veniturile şi crescând cheltuielile clienţilor, care atunci când vin în salon apelează la serviciile strict necesare.
Suplimentar faţă de greutăţile clienţilor şi noi ne confruntăm cu creşterea costurilor datorită aceloraşi condiţii, creşterea euro-leu înseamnând creşterea chiriilor, a materialelor, a utilităţilor). Este un efect de foarfecă foarte periculos ce face să diminueze veniturile în lei, pe fondul creşterii cheltuielilor şi a costurilor, afectând periculos marja de profit şi făcând multe saloane vulnerabile. De aceea multe saloane au greutăţi, ori s-au închis. Ma îngrozesc la gândul impozitului forfetar care, firesc, va dori să scoată nişte bani de unde astăzi nu vin şi deci, avem plâţi în plus pe un segment deja gâtuit.
Cel mai afectat este consumul de produse profesionale pentru acasă, aici vânzările au scăzut dramatic, clienţii saloanelor s-au îndreptat câtre produse de mass market/retail, iar cei de mass market către… mai nimic.
Pentru GETT’S, deşi problemele sunt aceleaşi, trendul nostru nu reflecta piaţa. Noi am reuşit să avem în continuare creştere, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de clienţi (o creştere de la 46. 817 clienţi servicii/an în 2009, în 2010 – 57.184 clienţi, 2011 – 65.410 de clienţi). În 2012, numărul clienţilor a crescut la 70.876, şi pe fondul deschiderii de 4 saloane noi, în perioada 2008-2010.
Această creştere s-a fâcut cu preţul profitului, dar nu se poate câştiga şi cotă de piaţă şi profit în acelaşi timp. Am ţinut preţurile stabile – practic noi am preluat marea presiune a devalorizării leului, a inflaţiei, a creşterii chiriilor, utilităţilor şi costul materialelor, dar am crescut promoţiile şi comunicarea către clienţii actuali şi potenţiali (prin revista proprie GETT’S Highlights Magazine, prin campanii B2B, segmentul corporate, etc.).
Ne luptăm nedrept cu concurenţa neloială pe care o fac saloanele de apartament care nu sunt plâtitoare de TVA şi la care aceleaşi preţuri înseamnă un venit suplimentar de 24%, iar în cazul nostru asta înseamnă cost, taxe, etc. Per total, am învins în lupta, dar suntem plini de sânge.
Capital: În termeni de business, ce înseamnă Gett’s Salons?
LM: În cei 16 ani de activitate, sub brandul Gett`s s-au deschis 11 saloane de înfrumuseţare, sub diferite forme – asociere, management, franciză, proprii. În prezent, compania operează şase unităţi proprii, dintre care cinci în Bucureşti şi unul în Cluj-Napoca. GETT’S are un total de 130 de angajaţi. În 2012 am atins pragul de 70.800 de clienţi, de la 46.000 în anul 2009. Anul trecut, cifra de afaceri a fost de 6, 2 milioane de lei (echivalentul a circa 1, 4 mil. euro).
Anul acesta vedem business-ul pe creştere uşoară, dar ne e dor de perioada în care aveam profit. Cheltuielie se măresc, iar piaţa şi clienţii nu mai pot suporta creşteri ale preţurilor, aşa că nu le putem mări. GETT’S Salons a fost în perioada de dezvoltare în ultimii ani, iar acest aspect nu presupune şi profit. Tutuşi, din 2011 am intrat pe profit.
Capital: Care e valoarea medie a bonului la casă?
LM: Valoarea bonului nu a oscilat mult în ultimii ani de criză, fiind pentru locaţiile GETT’S Color Bar(de patru stele) de 100 lei, iar pentru cele GETT’S Hair Studio (de cinci stele) de 120 lei. La GETT’S ColorBar preţurile sunt mai mici cu 15% în medie, iar saloanele sunt amplasate în mall-uri, unde traficul este mult mai mare.
Bonul mediu este crescut de vizitele femeilor şi scăzut ca valoare de achiziţiile bărbaţilor. În saloanele GETT’S bonul mediu a crescut în ultimul an pe fondul răririi vizitelor şi cumularii unui număr mai mare de servicii într-o singură vizită. În general, vizitele şi bonul mediu sunt invers-proporţionale.
Da, vizitele s-au rărit, iar atunci cand ne trec pragul, clienţii apelează la serviciile strict necesare. Avem cu o medie de 1,3 vizite pe lună.
Capital: Cum a schimbat criza obiceiurile de consum ale clienţilor?
LM: Clienţii apelează la serviciile strict necesare, iar cea mai mare scădere se înregistrează pe segmentul produselor profesionale, gama de revânzare a saloanelor. Fiind produse şi de cinci ori mai scumpe decât cele de pe piaţă, clienţii le cumpără din ce în ce mai rar.
În ţările cu un venit mai mare, gama de produse profesionale reprezintă şi 50-70% din cifra de afaceri, în România nu depăşeşte 10-15%.
Capital: Ce investiţii aveţi în plan pentru 2013?
LM: Anul trecut, am pus accentul pe consolidare, tăierea costurilor, eficientizare, profitabilitate. Nu am deschis saloane noi. Nu e sănătos să te extinzi fără să consolidezi…. mai ales în aceste momente. 2013 are două proiecte pe masă, dar sunt în studiu şi analizăm foarte serios dacă merită efortul investiţiei pe termen scurt şi lung.
Ne dorim să creştem numărul saloanelor din Bucureşti la 10, nu neapărat într-un viitor apropiat. Mai sunt alte proiecte în aşteptare şi care se vor finaliza odată cu finalizarea proiectelor mari.
Trebuie să ţinem cont şi de segmentarea clientelei pe care o realizăm prin cele două branduri şi de faptul că ele vor trebui să fie distribuite logic în Bucureşti, deci numărul locaţiilor e dat de profilul potenţialilor clienţi din anumite zone ale capitalei.
În ţară, lucrurile se mişcă mai greu, oamenii merg la salon mult mai rar şi la ocazii speciale. Puterea lor de cumpărare este mult mai mică, din cauza veniturilor pe măsură.
Capital: În vremurile de azi, cât de mult contează promoţiile?
LM: Pentru că populaţia nu mai suportă măriri de preţuri, multe saloane de cartier au venit cu promoţii distructive şi s-au închis într-un final. Pe de altă parte, multe saloane de acest gen au crescut preţurile şi se apropie de nivelul celor din saloanele de lux, chiar dacă nu oferă aceeaşi calitate. Astfel, clienţii se orientează către saloanele în care ştiu sigur că preţurile ridicate sunt justificate prin calitatea adecvată. E clar că promoţiile ajută, clienţii se uită la diferenţele de preţ. Noi avem promoţii lunare (…) Există şi site-urile de reduceri masive, care atrag o parte din clienţi, dar nu există fidelitate acolo.
Capital: Dacă ar fi să faceţi o analiză SWOT, care ar fi ameninţările lui 2013 pentru industria în care activaţi?
LM: Cumulat şi succint aş putea enumera: impozitul forfetar; cursul euro-leu şi euroizarea României (toate contractele sunt în euro); sărăcirea populaţiei pe fondul creşterii utilităţilor, a cursului, a infalţiei; concurenţa neloială a saloanelor fantomă şi neplătitoare de mai nimic; creşterea continuă a taxelor, regulilor ce trebuiesc respectate de către un salon pe un fond de business mic, ce nu poate suporta mai mult; modificarea comportamentului consumatorilor referitor la cumpărătura de produse profesionale pentru acasă; concurenţa acerbă, plus creşterea preţurilor la producători
La toate astea aş mai adăuga: lipsa unor politici de dezvoltare economică, statul acţionând astăzi ca un criminal economic – vezi TVA, dobânzi şi penalizări de 30% pe lună la depăşiri de termen pentru obligaţii, ceea ce duce la insolvenţa multor firme, mediu instabil şi nepredictibil; lipsa unei clase politice cu specializare, cu aplecare spre dezvoltarea generală, cu etică, dar şi nivelul scăzut de calificare, educaţie, morală a personalului specializat existent pe piaţă.