GSK era unul dintre producătorii de medicamente din top 10, alături de Terapia Ranbaxy, care avea fabrică în România, care rămâne acum doar cu 21 de fabrici de medicamente.
Anunţul a fost o surpriză, mai ales că GSK a făcut investiţii însemnate aici în 2012, dintre care cea mai importantă a fost de 7 milioane de dolari, pentru producţia la nivel local, în fabrica GSK din Braşov, a două branduri ale GSK: Seroxat, tratament împotriva depresiei, şi Retrovir capsule, tratament pentru HIV. 
Motivul oficial invocat de GSK pentru decizia de a scoate fabrica din Braşov din reţeaua sa globală de producţie a fost acela că în urma unei analize recent efectuate la nivelul reţelei privind formele solide orale, s-a constat că producea mai mult decât trebuia. Mai mult, reţeaua de producţie a înregistrat în ultimii ani o scădere semnificativă a volumelor formelor solide orale şi multe dintre produsele în formă solidă mature vor continua să înregistreze scăderi în următorii 5 ani. "Capacitatea actuală a fabricii din Braşov nu este în prezent utilizată la maxim şi, din păcate, nu există nici un potenţial de creştere pe termen lung pentru ca alte produse sau volume să fie fabricate aici. Compania intenţionează ca activităţile de producţie din Braşov să fie transferate către alte fabrici", spun reprezentanţii companiei.

De circa doi ani, companiile farmaceutice cu fabrici în România o duc rău: datele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România arată că numarul cutiilor de medicamente fabricate în Romania a scazut cu 40% din 2006 până în 2011, de la 315 milioane la 190 de milioane. Importurile de medicamente mai scumpe pare a fi cel mai mare inamic al celor 21 de producători autohtoni de medicamente din România, în timp ce exporturile sunt singurul pansament pentru "rănile" lăsate de taxa clawback în bugetul acestora. Cu alte cuvinte, atunci când au tras linie la anumite produse medicamentoase, producătorii au constat că ies pe minus, din moment ce taxa clawback pe vânzări a ajuns la circa 30%.
Chiar directorul general al GSK România, Pascal Prigent, declara în urmă cu puțin timp că piata farmaceutică autohtonă a fost multă vreme atractivă pentru investitori, pentru deși avea un profil de risc, generat de termenele de plată foarte lungi, acest lucru era compensat de potențialul ridicat de creștere, care acum nu mai există din cauza taxei clawback.
În aceste condiții, putem să prevedem că găsirea unui cumpărător pentru fabrica de la Brașov nu va fi ușoară. Dacă acest cumpărător nu apare,vor începe procedurile pentru închiderea fabricii, care vor dura până în 2015, cel târziu.
GSK a cumparat in 1996, 65 % din acțiunile companiei Europharm, contolată de omul de afaceri Mihai Miron, iar șapte ani mai târziu, a preluat și restul de acțiuni. Compania a investit peste 100 de milioane de dolari în unitatea de la Braşov, ale cărei produse sunt exportate în mai mult de 80 de ţări. În ciuda acestor investiţii, fabrica u a ajuns să producă la capacitate maximă: în 2012,  capacitatea a fost de 90 milioane pachete pe an, dar fost produse doar 36 milioane pachete, deci sub 50% din capacitate a fost utilizată.
Potrivit datelor Cegedim, vânzarile GSK pe piața romanească au totalizat 583 milioane lei în perioada aprilie 2012 – martie 2013, compania fiind pe locul 6 în topul companiilor farmaceutice prezente în România, cu o cotă de piață de 4,9%
Compania își păstrează cei 650 de angajati în diviziile farma şi distribuţie şi intenţionează să investească în următorii 5 ani între 8 şi 10 milioane euro în cercetare şi dezvoltare, în România. Mai mult, în cazul în care se va găsi un cumparator, GSK va asigura distribuţia medicamentelor produse la Braşov.