Capital: Cum v-au fost afectate afacerile de contextul economic general?
Dan Cociş: Tipul acesta de afacere e influenţat de mulţi factori, cum ar fi perioada de concedii, sărbătorile, puterea de cumpărare, poziţionare, de vremea de afară (când plouă, lumea vrea înăuntru, iar când e soare caută terase). De când cu criza, clientul se gândeşte de două ori unde se duce şi pe ce îşi cheltuie banii. Când ai buzunarele pline îţi permiţi să faci experienţe, când banii încep să vină mai greu şi munceşti mai mult pentru ei nu mai faci experienţe, ci te informezi mult mai bine, eşti mai pretenţios, te uiţi la lucruri (gen climatizare, servicii) care poate că înainte de criză nu contau aşa de mult, etc.. Nouă ne convine asta, pentru că ne place să credem că nu vindem băutură, nu suntem alimentară, ci vindem entertainment, bună dispoziţie. Băutura este doar o consecinţă a celorlalte lucruri pe care ne străduim să le oferim publicului.
Capital: Şi totuşi, într-un club de noapte se bea, se dansează, se asculta muzică…S-a schimbat ceva în comportamentul de consum al clientului?
DC: În general, românul bea şi de bucurie şi de tristeţe (…) Au intervenit schimbari în ceea ce priveşte bugetele alocate şi produsele pe care le consumă. De exemplu, în ultimul an a scăzut consumul de șampanie şi whisky şi a crescut consumul de vodcă pentru că e un pic mai ieftină. A scăzut puţin şi nota de plată per client – media e între 70 -150 de lei/ client într-o seară, dar noi, ca media anuală, suntem undeva la 115-120 de lei.
Capital: E o efervescență de cluburi de noapte, apar ca ciupercile după ploaie, mai e loc pe piaţă?
DC: Pe orice piaţă, indiferent de domeniu, există loc întotdeauna…chiar şi când e supraaglomerată poate apărea un jucător nou care să ia locul cuiva. E simplu: apare unul mai bun şi altul dă faliment. Criza asta a mai măturat din cluburi.
CAPITAL: De ce nu există cifre oficiale despre această industrie? De ce managerii de cluburi de noapte nu vorbeasc despre câţi bani câştigă?
DC: Legislaţia în domeniu este extrem de greoaie. Ai nevoie de multe autorizaţii care, în principiu, se dau pe o perioadă foarte limitată (autorizaţia de la primărie o luăm anual). Lucrurile sunt făcute în aşa fel încât să fie nevoie să te duci la organele de control cât mai des, să dai cu subsemnatul …legile sunt construite cu multe ambiguităţi, dau foarte multă putere persoanei care vine să efectueze controlul. De exemplu, pentru un X lucru amenda e între 10 lei şi 100 de lei, iar cel care face controlul decide cât plăteşti.
În această industrie nu se poate trăi fără şpagă. Nu e vina celor care investesc în domeniu, ci e vina legislaţiei pentru că dă multă putere persoanelor care vin în control. Când lucrezi cu omul, cu divertisment, bună bispoziţie lucrurile trebuie să fie mai maleabile. E normal ca la un restaurant, de exemplu, să poată să-ţi dea ceva din partea casei, dacă nu-ţi place supa să-şi aducă alta, dacă vinul nu e bun, să se poată face retur…dacă vine la mine un control şi mă găseşte cu 30 de sticle retur se va crede că că le-am dat la negru sau le-am băut eu. Peste tot se degustă vinul, iar clientul are dreptul să refuze dacă nu-i place ceva. Repet, legea e extrem de perisivă, iar noi suntem la mâna inspectorului(…) Ar trebui să se pună o taxă fixă şi cine nu se descurcă să o plătească închide.
CAPITAL: Cu ce afaceri estimaţi că veţi încheia 2012?
DC: Neavând terasă în Bucureşti, suntem limitaţi la anotimpuri. Perioada bună începe undeva între 15 septembrie şi 1 octombrie şi se termină cam pe 1 mai. Apoi, încasările încep să varieze, în funcţie de vreme. Dacă mai e urât afară, luăm în considerare luna mai integral, iar dacă e frumos afară, doar jumătate.
CAPITAL: Cu alte cuvinte, vara e musai să ai club şi la mare…
DC: Dacă ai o variantă de vară în localitatea în care eşti, o terasă ceva, nu e musai să te muţi la mare în sezonul estival.Cum noi nu aveam, tocmai am deschis Tribute Summer Residence Mamaia, unde avem cea mai mare plajă privată de pe litoral, un club cu o capacitate de peste 1500 de persoane, un beach bar şi un restaurant tip Grill&Salad cu o capacitate de 150 de locuri, o pisicină cu 60 de locuri şi zonă lounge, de terenuri de sport pe plajă şi de un spaţiu de joacă pentru copii. Investiţia de 1,5 milioane de euro va fi recuperată în 3-5 ani.
Cifra de afaceri a crescut continuuu. La fel şi numărul de clienţi. Am încheiat 2011 cu venituri de un milion de euro, iar anul acesta estimăm că vom depăşi 2 milione de euro.
CAPITAL: Sunt cluburile o afacere profitabilă?
DC: E o industrie foarte grea…ca lucrurile să se întâmple bine noaptea trebuie sa lucrezi şi ziua şi noaptea. Businessul devine profitabil după multă muncă, dar mai ţine şi de noroc…cum spuneam, sunt mult factori externi care influentează. Să nu uităm nici de legislaţia greoaie – de la putearea de decizie a persoanei care face controlul şi până la sistemul de impozitare – şi din cauza asta poate că nu s-a dezvoltat aşa cum trebuia această industrie (…) Pentru că am bilet de intrare în club plătesc opt taxe specifice, adică în jur de 30% din preţul biletului.
Secretul în acest business e, în primul rând, să consideri că nu vinzi băutură şi nu esti Asociaţia Alcoolicilor Anonimi. Lumea vine într-un club să se distreze, să se simtă bine, să uite de griji, să socializeze, nu vine să bea în mod special.
Eu cred că un prim prag în evoluţia unui club e acela de trecere de la statutul de necunoscut la statutul de ase face cunoscut pentru ceva anume.Următorul prag este să fii cunoscut pentru ceva bun, nu rău, iar după ce ai ajuns să fii cunoscut pentru ceva bun trebuie să fii cunoscut pentru ceva bun, care îţi place şi ai face o recomandare cuiva. Ca să ajungi ca un client să te recomande altora e mare lucru. Iar etapizarea asta e valabilă pentru orice afacere. Facebook, de exemplu, e un brand care a parcurs toate aceste etape – e cunoscut, place, e recomandat şi dacă ar fi închis sunt sigur că ar ieşi oamenii în stradă şi s-ar manifesta public.
CAPITAL: Şi Tribute în ce etapă este?
DC: Suntem în faza în care cea mai mare parte a clienţilor ne ştiu pentru ceva bun care le place şi ne apropiem de partea cu recomandatul. Deja foarte mulţi o fac, dar mai e ceva pânăm s-o facă toţi. Fiecare prag în parte are momente grele. E suficient să facă o mişcare greşită la un moment dat şi imediat cazi o treaptă-două.
CAPITAL: Ce investiţii aveţi bugetate în următoarea perioadă?
DC: La sfârşitul verii vom decide dacă mai facem investiţii în 2013. Trebuie să vedem cum merge treaba şi la Mamaia. Ne gândim să mai facem o investiţie în Bucureşti, tot în acest domeniu şi pe o nişă pe care nu a abordat-o încă nimeni. Încă nu spun despre ce e vorba, dar presupune o investiţiue serioasă. În domeniul acesta te gândeşti de şapte ori înainte de a face o mişcare, dar gândeşti repede. Piaţa îţi permite maximum trei ani să nu faci nimic. Ai găsit o formulă câştigătoare, o poţi menţine cam trei ani, după care trebuie să faci ceva, altceva, să schimbi chiar şi complet formula. Principala noastră provocare e să ne menţinem la nivelul la care am ajuns, iar paşii înapoi să nu fie mulţi.