Dacă și România va urma calea țărilor occidentale, zeci de mărci ale producătorilor vor fi scoase de pe rafturi, care vor fi umplute tot mai mult cu așa-numitele „mărci proprii“ ale retailerilor. O privire aruncată asupra evoluţiei vânzărilor de mărci private ale magazinelor confirmă scenariul: circa 2 miliarde de euro s-au mutat, în ultimii trei-patru ani, de la brandurile producătorilor la mărcile proprii ale retailerilor.

Furnizorii şi producătorii români se plâng deja că nu pot negocia de pe picior de egalitate cu hipermarketurile şi au pornit un război împotriva mărcilor proprii ale magazinelor.

"Pentru produsele românesti se plătesc în lanţurile de retail taxe foarte mari, impuse pentru listare, deschidere de magazine noi, servicii marketing şi promovare, care nu au justificare. Producătorii străini au întaietate întotdeauna. Iar marca proprie face rabat de la calitate ca să fie vândută la preţuri mici", declara, anul trecut, Aurel Tănase, preşedintele Romconserv.

 „În ultima vreme tot mai multe magazine insistă şi dezvoltă un aşa zis brand propriu pe care îl realizează în o serie de capacităţi din România cât şi din exterior. Se insistă şi se câştigă teren pentru brandul privat, propriu, o clonare a brandului naţional, care duce la o concurenţă neloială între acelaşi produs branduit cu marca fabricii şi brandul lanţului de magazine. Un produs de exemplu se achiziţionează cu 2 lei, se aplică taxele de marketing care măsoară 35-50% sau chiar mai mult, se adaugă adaosul magazinului şi se ajunge la aproximativ 3,3 lei/unitate de produs”, explica Tănase.

Recesiunea e o circumstanță favorizantă pentru mărcile private: prețurile acestora, care sunt cu până 20% mai mici decât ale producătorilor care vând sub brand propriu, fac să pălească argumente precum lipsa lor de notorietate ori impresia că un produs cu ambalaj mai modest are o calitate mai slabă. Vânzările de mărci proprii au ajuns să reprezinte circa 12% din totalul pieţei locale de retail în volum, potrivit GfK. Pentru comparaţie, în 2007 acestea acopereau doar 2% din piaţă. Iar dacă ar fi să ajungem în 2014 pe media europeană – de 23% -, atunci mărcile private vor contabiliza un plus de încă cel puţin un miliard euro la vânzări.

Peste o treime din vânzările de produse alimentare pentru consumul casnic (ulei, lactate, cereale, conserve), de pildă, sunt deja acoperite de mărci private. 2012  a adus creşteri importante ale mărcilor private şi în segmentul produselor de îngrijire a casei (şerveţele, şervete de bucătărie, şerveţele umede sau hârtie igienică), unde acoperă 11% din valoarea totală.

Producătorii şi furnizorii români se declară afectaţi de politica marilor lanţuri de magazine, care creează o concurenţă neloială la raft. Însă sunt puținii cei care se revoltă. Şansele de a câștiga o dispută legală cu un mare retailer sunt de la bun început infime, deoarece, potrivit surselor Capital, contractele semnate de furnizori conțin foarte puține obligații pentru hipermarket, dar sunt pline de condiții și clauze de care trebuie să țină seama furnizorii (de la unele chestiuni normale, privind calitatea produselor ori desfășurarea livrărilor, până la unele cel puțin discutabile, privind taxele de magazin mai sus pomenite, modul în care se stabilesc prețurile, în care au loc reducerile ori în care se fac plățile  – de obicei, furnizorul trebuie să-și achite facturile emise de magazin în 7-10 zile, iar penalitățile de întârziere pot ajunge și la incredibilul nivel de 10% pe zi; de cealaltă parte, plățile făcute de magazine către furnizor se fac de obicei în termen mult mai lung, care, în plus, poate fi modificat prin negociere în decursul contractului).

Până acum, două nume sonore din retailul internaţional au fost implicate în conflicte cu producători locali:

1. Carrefour a intrat în insolvenţă pentru practici abuzive
Carrefour România SA, societatea care administrează reţeaua de magazine Carrefour în România, a intrat în insolvenţă, în urma unei decizii din 23 decermbrie 2013 a Tribunalului Bucureşti. Hotărârea a fost luată la cererea distribuitorul de scutece GSL Logistic, care avea de încasat de la francezi circa 170.000 de euro.

Producătorul român de scutece acuză că retailerul francez i-a scoas abuziv din magazine produsele pentru a face loc altora similare, dar aduse din Franţa.

"Ne-au scos brutal din «Carrefour», după 9 ani de existenţă a acestuia în România. Nu au respectat termenii contractuali şi au avut un comportament abuziv. De trei ani au tot încercat să ne scoată afară şi acum au rezolvat problema trimiţând un email. După ce decizia lor a fost deja luată, iar condiţiile ne-au fost impuse, acum încearcă să inventeze tot felul de argumente. Am fost în toţi aceşti ani lângă «Carrefour», dar nu a mai contat în faţa intenţiei lor de a aduce produse similare din Franţa", au precizat pentru Antiţepari.ro surse din cadrul firmei "GSL Logistic", la sfârşitul lunii august 2013.

O companie cu 8 angajaţi, GSL Logistic a încheiat 2012 cu o cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei (cca. 380.000 euro), în scădere cu 15% faţă de anul precedent, şi un profit de 12.800 de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

Creditorii se pot înscrie la masa credală până la data de 23 februarie 2014, termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar este 23 martie 2014. Termenul de definitivare a tabelului creanţelor a fost stabilit pentru 23 aprilie 2014, iar termenul pentru soluţionarea contestaţiilor la tabelul preliminar la 13.04.2014.

Carrefour a achitat datoria şi a cerut deja, în 27 decembrie 2013, suspendarea hotărârii de intrare în insolvenţă. Solicitarea de suspendare a hotărârii de intrare în insolvenţă a Carrefour va fi analizată în 15 ianuarie de Tribunalul Bucureşti.

Carrefour România consideră ca fiind “neîntemeiată” hotărârea privind procedura de insolvenţă împotriva sa.

"Carrefour Romania SA considera ca aceasta hotarire este netemeinică, întrucât situaţia financiară a Carrefour România SA este extrem de solidă, iar pretinsa creanţă a societăţii comerciale care a declanşat această procedură judiciară a fost deja achitată, cererea sa fiind lipsită de obiect. Avocaţii noştri au fost mandataţi să iniţieze toate demersurile legale care se impun pentru atacarea acestei hotărâri care încă nu a fost comunicată oficial societăţii noastre", se arată într-un comunicat remis presei de către Carrefour.

2. Lupte aprinse din cauza magiunului de Topoloveni
Producătorul magiunului de prune Topoloveni – SC Sonimpex Serv Com -, anunţa că Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a dispus începerea urmării penale – din data de 10 septembrie 2012 – împotriva retailerului german Lidl Discount Romania. Mărul discordiei: Sonimpex acuza Lidl de concurenţă neloială, ceea ce a adus grave prejudicii financiare şi de imagine singurului produs tradiţional românesc protejat la nivel european.

Care a fost poziţia Lidl Discount vizavi de comunicatul de presă al S.C. Sonimpex Serv Com S.R.L.?

 "Exceptând comunicatul de presă al S.C. Sonimpex Serv Com S.R.L., dat publicităţii ieri, 19.09.2012, menţionăm că momentan, compania noastră nu a recepţionat oficial nicio adresă din partea susnumitei ori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova”, anunţă reprezentantii Lidl.

Mai exact, reţeaua de magazine Lidl a scos pe piaţa românească, în perioada 2011 – 2012, o pastă de prune tartinabilă cu eticheta de „magiun de prune” la un preţ de trei ori mai mic decât cel al produsului Sonimpex Serv Com, deşi produsul nu îndeplinea condiţiile legale de etichetare şi tehnologia de fabricare.

De altfel, în prima parte a aceluiaşi an, Bibiana Stanciulov, care a lansat pe piață ”Magiunul de prune Topoloveni”, amenința că îl va acţiona în judecată pe retailerul german Lidl pentru comercializarea unui sortiment de magiun de prune fără drept de marcă.

”Magiunul de prune Topoloveni” deține certificarea europeană denumită “Indicație Geografică Protejată”, ceea ce reprezintă un drept de autor. Cu alte cuvinte, nimeni nu va putea face acest magiun în afară de producătorul atestat, iar orice tentativa de a copia originalul va fi judecată ca fiind plagiat.

De altfel, disputa dintre producătorul romîn şi retailerul german a ajuns şi la urechile Angelei Merkel. ”Nimeni în România, dintre producătorii români concurenţi nouă, nu a îndrăznit să căpuşeze în acest fel un brand cu mare notorietate ca Magiunul de prune Topoloveni, până la Lidl. Chiar şi atunci când am atras atenţia public reprezentanţilor Lidl că au comis o eroare, răspunsurile lor au fost agresive, mergând până la a nu recunoaşte sancţiunea autorităţilor româneşti de a opri de la comercializare produsul lor şi până la a o contesta în instanţă. De altfel, aşa cum rezultă de pe portalul instanţelor de judecată din România, Lidl a depus plângeri penale împotriva oricărei autorităţi româneşti care i-a aplicat vreo sancţiune”, i-au scriu reprezentanții Sonimpex , într-o scrisoare deschisă, transmisă cancelarului german.

Magazinele lanţului german de tip discount au în rafturi circa 1.200 de produse, 80% dintre ele fiind mărci proprii. Printre cei care fabrică produse care sunt comercializate sub mărcile Lidl se numără Albalact, Vel Pitar şi Cris Tim. Furnizorii români sunt majoritari pe categoriile carne, ouă, ulei, în timp ce pe categoriile lactate şi mezeluri predomină produsele din import. Analizând evoluţia ponderii mărcii proprii în cazul vânzarilor Lidl, Consiliul Concurenţei a constatat că aceasta s-a dublat în perioada 2010 – 2012 (perioada preluarii Plus de catre Lidl).

Cum s-a terminat conflictul dintre Lidl şi producătorul magiunului de Topoloveni?

După mai bine de un an de când cele două companii au ajuns în instanţă, Ministerul Agriculturii a lansat spre dezbatere un proiect de ordin care reglementează normele cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor, marmeladelor de fructe, a piureului de castane îndulcit şi a magiunului de prune. Dacă actul normativ va intra în vigoare, niciun produs care nu va respecta aceste norme nu va mai putea fi comercializat sub aceste denumiri. Bibiana Stanciulov, directorul general şi proprietara Sonimpex, a reusit, în 2013,  după 100 de ani, să standardizeze reţeta magiunului de prune.