Pic-ul fraţilor Ilie şi Cornel Penescu – care în 2008 se bătea umăr la umăr cu multinaționale precum Carrefour și Cora – s-a transformat într-un mare (in)Succes.
Cel mai bogat gorjean a închiriat, în 2011, magazinele din Piteşti şi Craiova şi le-a rebrenduit cu marca Succes. Potrivit planului de reorganizare aprobat, Nicolae Sarcină at fi urmat să cumpere cele două clădiri, dar şi pe cele din Oradea şi Călăraşi, pe care le-ar fi redeschis tot sub Succes. Înţelegerea nu a mai fost însă parafată, potrivit reprezentanţilor lichidatorului judiciar, situaţie în care spaţiile ce au aparţinut fraţilor Penescu sunt scoase la vânzare.
Concret, lichidatorul PwC aşteaptă până pe 30 aprilie ofertele celor interesaţi sa cumpere cele patru hipermarketuri (Piteşti -15.000 mp, Craiova – 21.200 mp, Oradea – 16.850 mp, Călăraşi -24.500 mp), plus un teren de 78.900 mp deţinut de firma PIC lângă Ploieşti (în Blejoi), dar şi un hipermarket în Brăila (17.100 mp).
Cumulat, valoarea de lichidare a activelor era stabilită în urma cu un an la 22,5 milioane de euro, dintre care magazinul din Piteşti era evaluat la 5 mil. euro, cel din Oradea – 4,56 mil. euro, cel din Călăraşi – 4 mil. euro, cel din Craiova – 3,1 mil. euro, cel din Brăila – 3,9 mil. euro, iar valoarea terenul din Blejoi a fost stabilită la 1,9 mil. euro.
Câte-un pic, pic, pic
Rețeaua PIC era incontestabil, la momentul 2008, cel mai mare business de retail creat de un antreprenor român. Acum, după cinci ani, din businessul curtat de Carrefour și Tesco n-a mai rămas nimic.
ÎNCEPUTUL În 1991 frații Penescu – Ilie și Cornel – își fac o firmă de comerț cu amănuntul pe care o botează PIC, după inițialele numelor lor. În jurul PIC, care va fi direcționată și spre comerțul cu ridicata, se vor agrega în timp și alte afaceri – de la retail, producție de ulei, orez, zahăr și media până la servicii de taximetrie, construcții și fotbal.
GLORIA Compania crește atât în termeni de notorietate, cât și în termeni financiari. La sfârșitul lui 2007, PIC ajunsese la patru hipermarketuri – în Pitești, Craiova, Brăila și Oradea – care generau 70–80% din veniturile totale de circa 150 mil. euro ale grupului; frații Penescu deschid în 2008, la Călărași, al cincilea PIC.
OFERTELE Cornel Penescu nu a făcut un secret din faptul că a refuzat, în 2007, oferta Carrefour, care ar fi fost dispusă să plătească 60 mil. euro pentru două hipermarketuri PIC (Pitești și Craiova). „PIC nu este de vânzare“, spunea Penescu, care de altfel a refuzat ulterior și varianta vânzării către britanicii de la Tesco, numărul doi în retailul european.
DECLINUL Cornel Penescu estima, pe vremuri, că rețeaua va ajunge în 2010 la 14 magazine. N-a ajuns decât la cinci, pentru că 2009 a însemnat, pe de o parte, o scădere a vânzărilor de circa 45% și, pe de alta, probleme cu justiția pentru Cornel Penescu. Toate astea, combinate cu probleme de management, au declanșat declinul accelerat al retailerului.
INSOLVENŢA Compania, rămasă cu 1.700 din cei 3.700 de angajați câți avea la începutul lui 2009, semnează un contract de restructurare financiară cu PricewaterhouseCoopers; frații Penescu anunță că scot la vânzare terenurile pe care se află cele cinci hipermarketuri deschise la Pitești, Oradea, Brăila, Călărași și Craiova.
Adio, hipermarketuri 100% românești!
Nici o rețea de hipermarketuri aflată în proprietatea unor antreprenori locali nu a supraviețuit crizei. În afară de PIC, alte branduri româneşti din retailul local scoase de criză din piață sunt hipermarketurile Trtident şi supermarketurile SPAR (reţeaua de origine olandeză operată în franciză de fraţii Ioan şi Floare Cuc din Arad) şi Ethos (controlată de Ion Şoloman).
