Un exemplu elocvent este spitalul din Cărbuneşti, care şi-a reînnoit reţeaua informatică, alimentare prin panouri solare şi şi-a reabilitat hidroizolația și termoizolația cu circa 1,5 milioane de lei plus 200 de milioane de lei vechi de la Banca Mondială. Mai mult, are în plan construirea unei noi unități de primiri urgențe. Managerul spitalului, Constantin Târziu, este recunoscut pe plan local pentru ideile inedite pe care le-a avut pentru a aduce venituri în plus la spital: ultima este amenajarea unui restaurant în incinta spitalului, în loc să externalizeze acest serviciu.
Şi alte spitale au fost reabilitate sau modernizate cu bani din fonduri europene, multe chiar înainte de a fi închise în aprilie 2011 de către Ministerul Sănătăţii. Tocmai din această cauză, după mai multe evaluări ale investiţiilor realizate, unele au fost redeschise, însă nu mai multe de zece.
Consiliul judeţean Braşov se gândeşte să rezolve necesarul de aparatură medicală a spitalelor prin accesarea de fonduri europene. Necesarul se ridică la aproximativ 3 milioane de euro, iar bugetul de stat nu se poate contribui cu sume atât de mari.
Necesarul este imens, la nivel de întreagă structură sanitară, ceea ce îi face pe mulţi să creadă că alocarea mai multor fonduri europene pentru sănătate ar ridica gradul de absorbţie.
Însă, ca orice lucru bun şi transparent, care ar putea aduce puţină lumină în modul de cheltuire al banilor publici în sănătate, şi acesta este "denaturat" de realităţile autohtone. 
În multe cazuri, lucrările de reabilitare şi modernizare contractate din bani europeni au fost întârziate din cauza neregulilor semnalate la licitaţiile de atribuire a unor lucrări.
În urmă cu trei ani, accesul direct al Ministerului Sănătăţii la gestionarea fondurilor structurale era intens discutat şi văzut ca ultima speranţă pentru modernizarea sistemului sanitar. Până în 2010, MS dăduse aviz favorabil pentru 118 proiecte depuse, în valoare de circa 394 milioane de euro, în condiţiile în care aaloarea maximă a unui proiect eligibil poate fi de cinci milioane de euro.

Ministerul Sănătăţii are din anul 2009 Unitatea Implementare şi Coordonare Programe, prin care s-au implementat 4 proiecte cu finanţare externă nerambursabilă postaderare, axate mai ales pe dezvoltarea resurselor umane şi mai puţin pe investiţii propriu-zise: descentralizarea în sistemul de sănătate, instruire şi prevenire pentru o viaţă sănătoasă, cunoştinţe de utilizare a calculatorului şi informatică medicală pentru creşterea adaptabilităţii asistentelor medicale din spitalele din România şi de  formare pentru servicii medicale îmbunătăţite.