Europenii votează duminică în alegeri dominate de problemele naţionale, ameninţate de absenteism şi avansul euroscepticilor, după ani de criză, şi incertitudini cu privire la viitoarea Comisie, comentează AFP.
După britanici şi olandezi joi, cehi şi irlandezi vineri, slovaci, letoni şi maltezi sâmbătă, europenii merg la urne în alte 21 de ţări pentru a desemna aproape 600 de eurodeputaţi din 751.
Primii care au început să voteze duminică, la ora 04.00 GMT, au fost alegătorii greci, români şi lituanieni, notează AFP.
Acest scrutin are loc în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale din Ucraina, care se află la un pas de un război civil între guvernul pro-european şi pro-ruşii din estul ţării. Şi, de asemenea, are loc la o zi după atacul armat de la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, calificat de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, drept un 'atac împotriva valorilor înşişi ale Europei'.
Niciun rezultat nu va fi dezvăluit până la închiderea ultimelor secţii de votare din Italia, la ora 21.00 GMT. Parlamentul European va difuza la ora 20.00 GMT o primă proiecţie pe baza sondajelor la ieşirea de la urne.
Aceste alegeri, considerate în cele mai multe ţări ca fiind de rangul al doilea, deoarece nu au consecinţe directe, în mod tradiţional înregistrează cu greu o mobilizare. Rata de absenteism, care a atins deja un record de 57% în 2009, ar putea fi depăşită. Aceasta a ajuns la aproximativ 80% în Republica Cehă, conform agenţiei de ştiri CTK.
Avansul aşteptat al euroscepticilor
Dar ceea ce îngrijorează mai mult este avansul aşteptat al euroscepticilor. În timp ce partidul anti-islam PVV a suferit un eşec în Olanda, obţinând doar 12% din voturi faţă de 18% în urmă cu cinci ani, britanicul UKIP pare a fi pe punctul de a înregistra un scor istoric, dacă e să judecăm după rezultatele pe care le-a obţinut în alegerile locale.
Un progres al extremei drepte este de aşteptat în Franţa (care alege 74 de deputaţi), unde Frontul Naţional se află în fruntea cursei conform ultimelor sondaje, dar şi în Grecia, unde partidul neonazist Zori Aurii este creditat cu 7-8% din intenţiile de vot.
Neîncrederea faţă de Europa va fi exprimată, de asemenea, şi prin intermediul populistului Beppe Grillo în Italia, al partidului anti-euro AfD (Alternative für Deutschland) în Germania sau al stângii radicale reprezentate de Syriza în Grecia. Euroscepticismul va fi 'întărit prin votul de protest împotriva partidelor guvernamentale', a declarat Jean-Dominique Giuliani, preşedintele Fundaţiei Robert Schuman.
În total, forţele anti-europene ar putea câştiga 100 de locuri. Nu este suficient pentru a bloca construcţia europeană, dar suficient pentru a se face auzite şi a reprezenta a provocare pentru partidele tradiţionale, comentează AFP.
Competiţia va fi acerbă între eurofobii conduşi de UKIP şi extrema dreapta condusă de Frontul Naţional al lui Marine Le Pen FN pentru a forma un grup, pentru care este nevoie de minim 25 de deputaţi din şapte ţări. Mai ales că Beppe Grillo ar fi încercat şi el să creeze un grup din cei aproximativ douăzeci de membri săi. Se aşteaptă un mare haos, subliniază Giuliani.
Şi acesta nu va fi decât începutul. O altă luptă se profilează pentru preşedinţia Comisiei.
Cum sunt motivaţi alegătorii
Pentru a încerca să-i motiveze pe alegători, principalele partide şi-au prezentat candidaţii. Pe clădirea Comisiei Europene, un banner mare proclamă: 'De această dată este diferit, votul vostru contează'.
Dar mai mulţi lideri europeni, începând cu Angela Merkel şi omologul său britanic, David Cameron, refuză această logică parlamentară şi postulanţii, fie că e vorba de creştin-democratul Jean-Claude Juncker, social-democratul Martin Schulz sau centristul Guy Verhofstadt.
În faţa unui parlament mai fragmentat ca oricând, şefii de stat şi de guvern ar trebui să încerce să păstreze controlul asupra Comisiei, găsind o altă personalitate acceptabilă pentru membrii Parlamentului. Un summit va avea loc marţea viitoare, la doar două zile după alegeri.
'Încercarea Parlamentului European de a politiza şi personaliza alegerile nu a funcţionat', estimează Giuliani.
După cum a amintit preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, candidatul la preşedinţia Comisiei va trebui să dispună categoric de 'o majoritate în Parlamentul European', dar şi de o 'largă majoritate în Consiliu'. El a avertizat că negocierile ar putea dura 'săptămâni'.
Marţi, a insistat o sursă europeană, 'nu va exista nici un fum alb'.
AGERPRES