Psihologul Naomi Holdt a explicat într-o postare pe Facebook ce se află în spatele epuizării globale pe care o resimt din ce în ce mai mult oamenii, scrie Upworthy.
Pandemia COVID-19 a fost o sursă de stres psihologic la nivel global, atât din cauza fricii de virus, cât și a măsurilor luate pentru a-l controla. O serie de studii au documentat acele distorsiuni ale percepției noastre despre trecerea timpului în timpul pandemiei. Dar stresul și epuizarea se resimt acut și acum, iar medicii caută o explicație.
Într-o postare pe Facebook, psihologul Naomi Holdt a scris: „O scurtă notă despre motivul pentru care te simți complet epuizat… Nimeni din cei pe care îi cunosc nu a început anul acesta cu rezervorul plin. Având în vedere atacul vicios al virusului din ultimii doi ani, cei mai mulți dintre noi ne-am târât până la linia de sosire a anului 202. Slăbiți, epuizați, alergând cu vapori de adrenalină îmbătrâniți. Apoi ne-am târât în 2022 ducând cu noi șocuri, traume, durere, greutate, neîncredere… Este amintirea unei existențe care ține de suprareal”.
2023 a adus mai multă presiune, punându-ne la o altfel de încercare
Psihologul Naomi Holdt spune că 2023 a adus mai multă presiune, punându-ne la o altfel de încercare, la care organismul a trebuit să facă față, adunându-și toate puterile.
„A fost cel mai rapid an de uragan pe care ni l-am fi putut imagina vreodată. Indiferent dacă l-am procesat în mod conștient sau nu, acesta a fost un an cu mai multă presiune, mai mult stres și o cursă pentru a „prinde din urmă” totul. Fiecare cum a putut. Singuri. Muncă, școală, sport, relații, viață…”, a continuat ea. Potrivit psihologului, deși nu suntem conștienți, ”am sperat că, cu cât vom fi mai ocupați, cu atât mai ușor vom uita, cu atât mai ușor vom desface încurcătura emoțională, cu atât mai bine vom alina rănile”.
Efectul secundar natural al luptei cu un uragan este epuizarea completă și totală
Dar, explică ea, încercările de a recrea o aparență de „normalitate” pe steroizi, fără a ține cont de faptul că timp de aproape doi ani sistemele noastre nervoase simpatice au fost în alertă totală, ne-au făcut sănătatea mintală zdrențe.
„Copiii și adolescenții nu sunt scutiți. Efectul secundar natural al luptei cu un uragan este epuizarea completă și totală”, susține ea. Naomi Holdt mai spune că, înainte de a ne face griji pentru această stare de epuizare, ar trebui să ne amintim cine suntem și ce am îndurat. ”Și apoi reamintește-ți ce ai depășit. În ciuda tuturor, încă mergi, chiar și în zilele în care te împiedici și simți că nu te mai poți ridica”, a scris ea.
„Stresul cronic la locul de muncă”, recunoscut și de OMS
Cauza exactă a burnout-ului, ca și utilizarea termenului, este inexactă. Christina Maslach, profesor de psihologie la Universitatea din California, spune că dezechilibrul dintre oameni și job-urile lor este un factor de stres cronic care duce la epuizare. Aceste dezechilibre includ lucruri precum prea multă muncă și resurse insuficiente, lipsa de recunoaștere a muncii bine făcute și un salariu necorespunzător.
Acestea sunt probleme comune, dar pentru mulți, pandemia a acutizat problemele. În plus, mulți șefi, dintre care unii sunt responsabili principali pentru sindromul burnout, par complet lipsiți de interes pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și revin la vechile obiceiuri.
