Sănătatea mintală ne-a fost grav afectată pe timp de pandemie. Cum putem scăpa de tot stresul?

De unde provine tot acest stres? Printre altele, îngrijorarea pentru ziua de mâine, panica, frica și tot felul de informații, reale sau false, despre subiecte alarmante creează o combinație periculoasă pentru creierul uman.

În acest context, psihologul Daniel David, rectorul Universității Babes-Bolyai a explicat că prevalența tulburărilor clasice, psihiatrice, nu a crescut foarte mult. Totuși, trebuie să fim atenți deoarece situația se va schimba pe termen lung. Mai mult, stresul disfuncțional a crescut în România, în ultimii doi ani, potrivit celor spuse de specialist.

Ce este stresul disfuncțional? Tot mai multe persoane simt stări de anxietate, frică, depresie și nu numai. Din acest motiv, trebuie să avem o grijă mai mare atunci când vine vorba de sănătatea noastră mintală.

Problemele ce țin de sănătatea mintală sunt în creștere de la debutul pandemiei

De asemenea, problemele ce țin de sănătatea mintală sunt în creștere de la debutul pandemiei de COVID-19, arată datele înregistrate de OMS. Conform cifrelor, aproximativ 20% dintre copii sau adolescenți din toată lumea se confruntă cu tulburări iar suicidul a ajuns pe locul al doilea la cauza deceselor la tineri cu vârstele cuprinse între 15 și 29 de ani.

Trebuie menționat că au fost afectați și adulții, potrivit unui raport publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA. Astfel, 31% dintre persoane au suferit de stări de anxietate și depresie, 13% au început să consume mai multe medicamente, droguri și alcool, 26% acuză stări acute de stres, iar 11% au avut gânduri suicidale.

Explicația oferită de psihologul Daniel David?

„E normal ca nivelul de stres să crească în perioadă de pandemie. Nu te poți aștepta să ai un nivel de stres similar celui de dinainte. Dar e important ce fel de stres avem, funcțional sau disfuncțional.

E firesc să existe nemulțumiri, îngrijorare, tristețe. Acesta e stresul funcțional. La noi crește stresul disfuncțional și, în loc să ai nemulțumiri, ești agresiv, simți panică, iar în loc de tristețe simți depresie. Apare anxietatea, apare frica, apare panica, totul e catastrofal. În România mesajul public a fost dominat de negativ, nu de părțile pozitive, iar avalanșa de știri cu morți și așa mai departe îi poate afecta destul de puternic pe unii oameni.

Situația e similară la nivel mondial. În zonele în care mesajul public era dominat de negativ, a crescut stresul disfuncțional, iar în alte țări unde mesajul public a fost dominat de părți pozitive, a crescut stresul funcțional, iar oamenii au depășit mult mai ușor anumite stări. Ne-am confruntat și ne confruntăm și cu foarte multe știri false și trebuie să fim atenți de unde ne informăm”, a explicat specialistul.

De exemplu, pe rețelele de socializare pot fi găsite sute de comentarii în care oamenii își exprimă nemulțumirea față de știrile cu un anumit conținut.

„Mă dezabonez de la canalul vostru. Nu pot să văd atâta moarte în fiecare zi. Ne intoxicați zilnic cu știri cu morți”, este scris într-un comentariu realizat pe pagina de Facebook a Antena 3, în luna noiembrie.

Rezolvarea? Factorul pozitiv trebuie scos mai mult în față

În acest context, Daniel David explică modul în care putem să depășim stresul disfuncțional în anumite cazuri.

„Trebuia factorul pozitiv scos mai mult în față. Când te vaccinezi, când respecți condițiile pandemice, ai beneficii. Poți pleca din țară mai ușor, ai avut un concediu, ai putut merge în anumite zone unde era interzis accesul, familia se putea întâlni să socializeze. Modelele pozitive au fost prea puține. Și acum la TV dacă te uiți se observă partea negativă, e foarte clar. Ce putem face este să încercăm să avem o atitudine mai rațională, sensibilă, dar nu catastrofică.

Chiar dacă te confrunți cu moarte, cu pandemie, cu cifre, te ajută să ai un stres sănătos. Fiecare ar trebui să își definească foarte clar două sau trei valori fundamentale și să încerce să se angajeze săptămânal în anumite comportamente congruente cu acele valori. Oamenii să se autocunoască, să știe care sunt punctele lor tari și să facă lucruri legate de acestea.

Să își facă, de exemplu, o listă cu 10 activități care le provoacă stări de bine. Din această listă să aleagă săptămânal, măcar, două sau trei activități care să devină o rutină. Dacă faci asta săptămânal, adică lucruri care reflectă plăcere, lucruri care corespund cu valorile tale, atunci viața va fi bună. Va apărea sentimentul psihologic de plăcere, de viață plăcută. Va apărea sentimentul de viață bună dacă ce faci corespunde cu punctele tari și va apărea sentimentul de viață cu sens, dacă ce faci va corespunde cu valorile pe care le ai”, a mai spus psihologul.