‘După 1990, pe fondul dispariţiei marilor consumatori industriali, centralele de termoficare de mari dimensiuni au fost obligate să funcţioneze neeconomic şi să furnizeze, în general, o căldură scumpă. Din acel moment a început un proces permanent de acumulări, dezavantajos pentru sistem: lipsă de investiţii, majorarea în permanenţă a preţului gazelor naturale, veniturile consumatorilor n-au avut o creştere adecvată în aşa fel încât aceştia să-şi plătească facturile. În plus, pe lângă existenţa unor documente oficiale, fără relevanţă din punct de vedere practic, foarte multe instituţii oficiale s-au implicat, patru ministere şi două agenţii de reglementare (Ministerul Administraţiei şi Internelor, ministerul Economiei, ministerul Muncii, ANRE şi ANRSC), dar fără o coordonare’, a declarat profesorul universitar Aureliu Lecca.

Acesta a precizat că, în momentul de faţă, la nivelul ţării, numărul de furnizori de energie termică a scăzut substanţial. ‘Dacă în ’89 – ’90 erau circa 315 operatori, astăzi mai sunt 104 dintre care, efectiv, o situaţie economică echilibrată au doar patru sau cinci. Toţi ceilalţi sunt în insolvenţă sau sunt nu departe de faliment. Sigur, managementul nu este eficient, personalul e în exces, dar sunt şi alte elemente care grevează acest sistem’, a spus profesorul Lecca.

Întrebat despre soluţii, Aureliu Lecca a arătat municipalităţile din Ploieşti, Cluj-Napoca şi, mai recent, Iaşi, care au încredinţat managementul sistemului de termoficare unor operatori privaţi, cu experienţă.

‘La Ploieşti, firma Dalkia, care a concesionat serviciul de termoficare acum opt ani de la primărie şi consiliul judeţean, a reuşit să furnizeze gigacaloria la cel mai scăzut preţ din România. Au făcut investiţii, au redus pierderile. Este vorba despre un management competent al unor firme străine, care ştiu ce trebuie să facă. La Cluj-Napoca este o situaţie asemănătoare, la Palas Constanţa sistemul este la limită, dar urmează să fie reprofilat. Săptămâna trecută, la Iaşi, a avut loc o altă concesionare, managementul serviciului de termoficare fiind preluat de aceeaşi firmă franceză Dalkia pentru o perioadă de 20 de ani’, a adăugat profesorul Lecca.

În legătură cu Bucureştiul, unde ‘primăria a făcut eforturi financiare extraordinar de mari’, sistemului de termoficare având ca beneficiari circa 1,3 milioane persoane în 8.600 de blocuri şi aproximativ 600.000 de apartamente i se va aplica aceeaşi soluţie, permisă de lege – gestiunea delegată a acestui serviciu public, respectiv concesionarea.

‘În Bucureşti, pentru prima dată după 22 de ani, există un acord politic între Ministerul Economiei, care este proprietarul a cinci centrale termice, şi RADET-ul, deţinut de către Primăria Capitalei. Până acum, au fost culori politice diferite şi niciodată nu s-a reuşit ca furnizorul şi transportatorul să coopereze. Există în momentul de faţă un memorandum între aceste două instituţii, care ar trebui să fie avizat şi de Guvern şi semnat, se pare, în cursul acestei luni prin care cele cinci centrale termice ale ELCEN vor fi transferate în domeniul public. Ştie ce să facă primăria cu ele? Evident, că nu ! De aceea, Primăria urmează să transforme RADET-ul din regie de importanţă locală în societate comercială, iar sistemul integrat va fi scos la licitaţie. Va fi o licitaţie internaţională, urmărindu-se atragerea unui singur operator care să vină cu experienţă şi investiţii’, a declarat Aureliu Lecca.

În opinia sa, ‘diferenţa pentru Bucureşti, între menţinerea actualului sistem şi aducerea prin licitaţie a unui operator privat cu experienţă, este de 1 miliard de euro până în 2022 – economii la bugetul municipiului’.

În încheiere, profesorul Aureliu Lecca a adăugat că s-a optat pentru transferul la Primărie al celor cinci centrale termice ‘cu acordul FMI şi al Băncii Mondiale, care vroiau să privatizeze ELCEN-ul’ şi a apreciat că ‘programul va trebui să intre în funcţiune la sfârşitul anului viitor, cu noul operator, dar derularea întregului proces depinde de decizie şi voinţă politică’.

Subvenţia anuală pentru termoficare este de 640 milioane lei, cea mai mare parte din bugetul primăriei fiind alocat RADET şi RATB. În momentul de faţă, atât RADET cât şi Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) au conturile blocate din cauza energiei livrate şi neîncasată, dar şi a subvenţiilor care n-au venit.
SURSA: Agerpres