Necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare nu o contestă nimeni. Numai că Guvernul pare a se axa doar pe ajustări salariale. Cum ar proceda însă un manager din mediul privat?
Dragoş Simion, preşedintele Flamingo, discută cu acţionarii lansarea unei emisiuni de obligaţiuni de 29 milioane lei, dar şi posibilitatea convertirii acestora în acţiuni. Este o mişcare de criză, menită să ajute bugetul companiei într-un moment în care vânzările retailerilor din domeniu s-au prăbuşit la jumătate. „Eu vă pot garanta că, dacă am da bugetul de stat pe mâna unui director general de la o firmă privată de talie medie sau mare, eficienţa ar fi dublă. Şi sunt două variante: ori faci de două ori mai multe lucruri cu aceiaşi bani, ori cu jumătate din bani faci toate lucrurile pe care le fac ei“, afirmă tranşant managerul. „În fond, asta este marea diferenţă dintre gestionarea bugetului de stat şi cea a unui buget privat“.
Dar ce ar face diferit un manager privat? Mişu Negriţoiu, director general la ING Bank, a redus costurile din organizaţia pe care o conduce prin introducerea unui sistem prin care angajaţii îşi iau anul acesta, voluntar, două săptămâni de concediu fără plată. „Există un pachet întreg de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor statului în sectorul bugetar“, spune el, enumerând: reorganizarea administraţiei publice locale pe criteriul calitativ, şi nu cantitativ; redefinirea misiunii şi obiectivelor ministerelor şi agenţiilor guvernamentale; reducerea substanţială a organigramelor la strictul necesar; introducerea criteriilor de recrutare competitivă, transparentă şi de performanţă profesională. Şi acestea sunt numai câteva din măsurile propuse de manager.
Administraţiile locale, cele mai lacome găuri negre
„Dacă aş fi acum ministru, aş începe prin a-mi evalua obiectivele şi resursele de care am nevoie pentru realizarea acestor obiective. Sunt convins că nu au nevoie de toţi oamenii pe care i-au moştenit. Sunt convins, de asemenea, că au nevoie şi de alţi oameni, mai buni şi mai productivi, dar nu angajaţi pe criterii politice, ca recompensă pentru munca în campania electorală“, argumentează Negriţoiu.
Şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), pune proasta gestionare a fondurilor în administraţiile locale în capul listei de reducere a cheltuielilor bugetare. „Principala problemă în privinţa risipei bugetare este reprezentată de administraţiile locale. Noi ne-am luptat să înţelegem, şi nu am reuşit, de ce nu se spune clar unde sunt banii, ci sunt plimbaţi de la centru la autorităţile judeţene şi la cele locale. Se întâmplă ceva straniu“, spune Pogonaru. El adaugă că abia acum, când se vrea descentralizarea administrativă, se descoperă cultura deficitară existentă la nivel local. „Acolo, angajaţii chiar nu ştiu să folosească calculatoarele, acolo informatizarea chiar nu a pătruns, deci nu se pot urmări sumele venite de la centru şi destinaţiile lor“, concluzionează el.
Sunt doar câteva idei sugerate de trei manageri. Economiile pe care le-ar aduce sunt greu de estimat. Dar eficienţa deciziilor luate în propriile lor organizaţii surclasează măsurile luate de guvernanţi.
Cei competenţi nu vor fi daţi afară, indiferent ce mătuşi au. Orice şef ştie că e atât de bun pe cât sunt oamenii cu care lucrează.
Florin Pogonaru, preşedinte, AOAR
Miniştrii ar trebui să urmărească ce venituri suplimentare pot genera prin valorificarea activelor de stat din sectorul lor.
Mişu Negriţoiu, director general, ING Bank
Costurile de consultanţă ar trebui reduse. Plata pare că se face unei corporaţii, dar în spatele acesteia stă adesea un singur om.
Dragoş Simion, preşedinte, Flamingo
Alternative pentru buget
1. Reorganizarea administraţiei publice locale pe criteriul calitativ, nu cantitativ, este soluţia aflată în fruntea listei propuse de Mişu Negriţoiu, măsură agreată şi de Florin Pogonaru.
2. Eliminarea cheltuielilor care nu sunt necesare este prima opţiune a lui Dragoş Simion. „De exemplu, cheltuielile de deplasare de tip Udrea, cu fel de fel de festivităţi. Noi nu vedem decât vârful aisbergului, acele câteva lucruri care devin publice doar din întâmplare“.
3. Introducerea criteriilor de recrutare competitivă, transparentă şi de performanţă profesională (munca în sectorul bugetar fiind acum nenormată) este o soluţie care trebuie să însoţească diminuarea organigramelor la strictul necesar.
4. Reducerea drastică a serviciilor deconcentrate ale administraţiei centrale, combinată cu integrarea şi automatizarea acestor servicii în timp real, cu ajutorul internetului, este o altă propunere a lui Mişu Negriţoiu.
