Pe măsură ce criza se adânceşte, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală este mai dificil de păstrat ca niciodată. Capital a încercat să afle cum îşi împart timpul managerii români între casă şi birou.
Competiţie acerbă şi reduceri de costuri: acestea sunt cel mai des auzite cuvinte în discursurile managerilor anul acesta. Cum se răsfrânge însă criza asupra programului de la birou, în ce măsură le afectează problemele de la serviciu timpul alocat familiei, prietenilor şi hobby-urilor? Acestea au fost întrebările adresate de Capital câtorva dintre oamenii de afaceri şi manageri cunoscuţi din România. Surprinzător, prima concluzie este că, deşi e criză, nu înseamnă că trebuie să te muţi cu arme şi bagaje la birou. „Nu muncind mai mult ieşi din criză. Creativitatea este cheia supravieţuirii“, afirmă Monica Tatoiu, director general al Oriflame. Concediul acesteia înseamnă 24 de zile lucrătoare. Dar nu renunţă la acestea, doar pentru că economia traversează o perioadă nefastă, care se resimte acut la nivelul tuturor companiilor. Soluţia pe care a găsit-o a fost de a combina deplasările de afaceri cu minivacanţe. „De obicei, astfel de călătorii se încheie vinerea. Weekendul rămân acolo, vine şi soţul meu şi mă bucur de particularitatea locului“, declară Tatoiu. Spune că astfel se poate gândi şi la serviciu, reuşind să fie creativă. „După fiecare din aceste extensii s-a născut un proiect de optimizare a businessului“, adaugă aceasta.
La fel procedează şi Marius Ghenea, preşedinte al PC Fun. „Nu sunt adeptul concediului clasic. De cele mai multe ori, încerc să îmbin călătoriile de business cu mici perioade de relaxare în străinătate“, explică acesta.
Alte domenii de activitate, dar acelaşi răspuns: criza nu înseamnă sacrificarea vacanţelor sau muncă în exces, peste program.
Moda biroului mobil
„Nu cred că anul acesta, în mod deosebit, există vreo diferenţă la numărul de ore petrecute la birou“, spune Cătălin Pozdarie, director general al Hervis România, menţionând că îşi va lua toate zilele de concediu aferente anului 2009.
Pentru unii manageri, durata zilei de lucru ţine foarte mult şi de specificul businessului pe care îl conduc, astfel încât se întâmplă să lucreze în weekend şi să se relaxeze în timpul săptămânii. „Nu cred că programul meu de lucru este influenţat semnificativ de criză, deoarece un manager responsabil munceşte la fel de mult dacă e criză sau e o perioadă de creştere economică“, consideră Marius Ghenea. „Petrec destul de mult timp la birou, dacă includ şi activitatea din biroul de acasă, dar şi cea de pe drum, atunci când călătoresc. Să-i spunem biroul mobil“, adaugă Ghenea.
Laptopul racordat la internet este de nelipsit şi la Teo Păduraru, director general Kingwich. „Anul acesta, petrec cât mai mult timp la birou, cam 12 ore pe zi“, recunoaşte acesta. În anii precedenţi, reuşea să facă o separaţie clară între munca prestată la birou şi familie. „Fac şi acum, dar am devenit mobil. Am un laptop, internet mobil, astfel încât bariera casă-serviciu începe să dispară“, adaugă Păduraru. Omul de afaceri şi-a cam modificat planurile de vacanţă, astfel că zilele libere fie le petrece cu familia, fie pleacă în excursii de câteva zile.
Foc continuu în HoReCa
Cei din această industrie trebuie să fie mai aproape de consumatori îndeosebi în weekend. În consecinţă, managerii de restaurante îşi petrec weekend-urile în mijlocul afacerii. „Urmez acelaşi program ca şi în anii precedenţi, adică 14-16 ore pe zi, şase zile pe săptămână. Când am liber sunt conectat la business non-stop“, spune Daniel Mischie, director al Trotter Prim, deţinătorul restaurantelor City Grill.
În concluzie, în vremuri de criză, managerii români îşi transformă întâlnirile de afaceri în minivacanţe, înlocuiesc concediile în destinaţii exotice cu minivacanţe în Europa, iar în tot acest nu se dezlipesc de laptop.
Vacanţă de şef
16% din angajaţi mai reuşesc să păstreze un echilibru între viaţa de la birou şi cea personală, faţă de 53% în 2006, potrivit unui studiu realizat de Corporate Executive Board.
Concedii mai scurte, bugete micşorate
Majoritatea vacanţelor mele sunt în străinătate. Bugetul alocat nu s-a modificat semnificativ faţă de ultimii ani, existând, poate, doar o scădere firească, datorată preţurilor mai mici şi ofertelor speciale.
Închiriem o vilă, aceeaşi în fiecare an, unde ne strângem o grămadă de prieteni. Facem ski nautic, surf, şi ne culcăm la zece seara. Uneori, călărim pe malul mării la apus de soare şi, pentru o lună, trăim în normalitate.
Vizitez Europa cât pot de mult, profitând de ofertele low-cost, împreună cu familia şi prietenii. Tocmai ne-am întors dintr-un „city break” de la Berlin, unde am închiriat un apartament pentru care am plătit câteva zeci de euro de persoană.
