Deși oficialii spun că învestițiile în sistemul educațional românesc au crescut și sunt comparabile cu cele înregistrate la nivel european, statisticile Eurostat arată că avem una dintre cel mai slab educate tinere generații dintre statele UE.

80% dintre marile companii spun că e o provocare să găsească muncitori. Deficitul de personal este din ce în ce mai mare şi cel mai dificil de recrutat sunt tocmai specialiştii. IT-iştii, inginerii şi cei cu studii superioare în general sunt greu de găsit, mai ales după valuri şi valuri de emigrare în masă. Aşa se face că în ultimii opt ani numărul de joburi vacante, pentru care companiile nu găsesc specialişti, aproape că s-a dublat.

Cum fenomenul ia amploare, specialiștii în Educatie propun metode de învățare prin investigație și învățarea prin colaborare. Pentru asta, profesorii ar trebui, însă, pregătiți.

În cadrul unui program inițiat de o organizație non-guvernamentala, peste  1.500 de profesori de fizică au fost instruiți să predea după metode moderne, ceea ce înseamnă că 25% dintre dascălii de profil din România au instrumentele necesare pentru a-i ajuta pe elevi să fie atenţi la lumea înconjurătoare, să îşi dezvolte propriile mecanisme de raţionare, să găsească soluţii la probleme complexe, să fie creativi şi să lucreze în echipă.

”Ținta noastră este să-i formăm și pe restul de 3.000 de profesori de Fizică, cu impact pe educația a 600.000 de elevi din toată țara”, spune Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE).

Alți 90.000 de elevi din școlile de stat vor învăța Fizică la clasă într-un mod aplicat, prin utilizarea unor metode și instrumente noi de predare și învățare, bazate pe investigație, care stimulează gândirea, curiozitatea, implicarea și motivația copiilor. Acest lucru este posibil prin formarea, în 2017, a încă 450 de profesori de Fizică în cadrul programului Fizica Altfel, lansat de către CEAE.

Testele internaționale de tip PISA arată că în jur 40% dintre elevii români de 15 ani nu înţeleg noţiuni de chimie sau fizică şi nu ştiu să explice fenomene din natură. Cu alte cuvinte, sunt analfabeţi ştiinţific. Dacă îi punem și pe cei care cunosc doar operații elementare, dar nu știu să le folosească în situații concrete, procentul urcă la 73,6%. Grav este ca analfabetismul știintific ne poate afecta direct, pentru că sistemul actual de predare din şcoală nu-i pregăteşte pe elevi pentru cerinţele pieţei muncii, nu îi învaţă să gândească singuri şi să caute soluţii.

Totuși, lucrurile s-au mai mișcat puțin în ultimii ani. Posibila transformare a sistemului de educaţie vine din faptul că s-a schimbat modul în care predau profesorii la clasă (Fizica şi Chimia sunt două exemple).  Apoi, s-au operat  modificări ale unor programe şcolare, care arată acum ca în ţările cu sisteme performante, la care se adaugă și  recomandările OECD-UNICEF de schimbare a evaluării în România .

Schimbările începute sunt exact ca cele făcute în ţările aflate în zona de top a ierarhiei. Dacă este să ne uităm la zona de ştiinţe exacte, aceste ţări sunt Germania, Portugalia sau Polonia. Ele au făcut asemenea schimbări acum 10-15 ani.

„Putem ajunge unde vrem numai dacă există coerență în procesul de educație”, e convins și Nicolae Zamfir, director, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei.

Dacă Ministerul Educației va merge cu frâna de mână trasă și în următorii ani, mediul privat și societatea civilă vor debloca mai greu lucrurile din interior. Schimbarea este posibilă, însă cea de substanță, cu impact real, se produce numai dacă autoritățile decid să sprijine această schimbare. Este vorba nu doar de emiterea unor acte normative, ci şi de sprijin financiar din partea Guvernului. Altfel, vom avansa, dar o vom face lent, în viteza întâi.