Sectorul industriei alimentare din Europa Centrala a fost unul dintre „castigatorii” perioadei de tranzitie din anii 1989-1992. In acel moment, el contabiliza aproape un sfert din intreaga productie a industriei prelucratoare, fiind cel mai important segment al acesteia.
Dupa 1992 insa, in momentul in care toate celelalte sectoare ale industriei prelucratoare se aflau pe un trend ascendent, acesta s-a transformat intr-un sector „pierzator”. Un rol important in aceasta schimbare de directie l-a avut, cu siguranta, restrictionarea accesului produselor din aceasta regiune pe pietele externe si in special pe piata UE, un alt motiv fiind constituit insa de stagnarea productiei agricole.
Totusi, investitiile straine de care acest domeniu a beneficiat in anii sai de glorie au contribuit din plin la retehnologizarea, restructurarea si modernizarea sa. Subsectoarele preferate de catre investitorii straini au fost, in special, cele ale uleiului vegetal, zaharului, dulciurilor si produselor de cofetarie-patiserie, berii si tigarilor. In Ungaria, de exemplu, industria berii, a bauturilor racoritoare carbogazoase, a dulciurilor si a carnii sunt aproape in totalitate in mainile investitorilor straini.
Per total industrie alimentara, strainii detin 63% din capitalul social al fabricilor unguresti de produse alimentare, fata de 48% cat se inregistreaza la nivelul intregii industrii prelucratoare. La fel se petrec lucrurile si in Cehia (industria tigaretelor fiind detinuta aproape in totalitate de investitori straini) si in Polonia, unde peste 80% din industria dulciurilor si produselor zaharoase, 50% din industria zaharului si aproape toata industria berii si a tigaretelor se afla in mainile investitorilor straini. Cele mai mari fabrici poloneze de carne, bauturi racoritoare, de procesare a fructelor, legumelor, uleiurilor si grasimilor vegetale si animale sunt, de asemenea, in mainile companiilor straine. Printre firmele mari care au investit in industriile alimentare ale Poloniei, Cehiei si Ungariei putem enumera in Cehia: Pepsi si Coca-Cola, Bass International, Brau Union, Danone, Nestle, Tchibo, in Ungaria: Nutricia (Olanda), Cereol (Franta), Unilever, Coca-Cola, Nestle, Dreher (Africa de Sud), iar in Polonia: Unilever, United Biscuits, Philip Morris, British Americn Tobacco etc.
Ungaria inregistreaza excedent comercial
In prezent, industria alimentara ocupa unul din primele locuri in cadrul industriei prelucratoare (locul unu in Polonia cu o pondere de 25% in total industrie prelucratoare si locul trei in Cehia si Ungaria cu un procent de aproximativ 15% din totalul productiei industriei prelucratoare).
Majoritatea intreprinderilor care activeaza in sectorul alimentar al celor trei state central europene sunt firme de marime medie, 50-249 salariati, urmate de intreprinderi mari cu 250-999 salariati (65% din intreaga productie a industriei alimentare cehe, de exemplu). In Ungaria, 80% din piata locala e dominata de sase holdinguri, care „fac” si preturile in acest sector.
Insa, dintre toate cele trei tari Ungaria este singura care inregistreaza un excedent comercial la nivelul sectorului alimentar, exporturile de produse alimentare unguresti devansand net importurile. Aproximativ 20% din intreaga productiei a industriei alimentare unguresti merge la export. Subsectoarele cu cea mai mare inclinatie catre export sunt cele ale procesarii legumelor si fructelor, al procesarii produselor din carne, al branzeturilor, si al producerii de vinuri. In 2001, insa, exporturile unguresti de produse alimentare au suferit o contractie de aproximativ 2%, ca urmare a aprecierii forintului in raport cu dolarul american si euro. Nici piata interna nu a mers mai bine, contractia fiind determinata de cresterea pretului anumitor produse. In urmatorii doi-trei ani, ritmul de crestere al sectorului alimentar unguresc va fi mai mic decat cel al PIB-ului Ungariei, situandu-se conform prognozelor la un nivel de 1-2%.
Perspectivele industriei alimentare din cele trei tari central europene, conform analistilor de banca germana HVB, difera de la sector la sector. Astfel daca in Cehia, printre sectoarele in crestere putem enumera, pe cel al carnii de pui, al branzeturilor si al altor produse lactate si al bauturilor racoritoare, in Polonia vom putea vedea cresteri in sectorul piscicol, al prelucrarii fructelor si legumelor, al berii, al carnii de pasare si al vinurilor.
Bauturile spirtoase vor inregistra un declin in Polonia, din punctul de vedere al consumului, in urmatorii ani fiind inlocuite de bere sau vin. In schimb, vor creste exporturile acestui sector. Pe piata poloneza a berii vom asista, in curand, conform acelorasi analisti mai sus-mentionati, la o serie de fuziuni si achizitii, care vor conduce la o intarire a actorilor de pe acest segment si la o crestere a concurentei. In schimb, va avea loc o scadere a consumului de lapte si de carne de vita si porc pe piata.
Industria alimentara din Romania depinde, in mare masura, de productia agricola. In anul 2001, la nivelul intregii tari, efectivele de animale au inregistrat scaderi la bovine, porcine, ovine si caprine, cresteri consemnandu-se pentru pasari. Pentru a se dezvolta, procesatorii de carne au apelat la importuri, care au crescut semnificativ in ultimii ani.
Patronatele afirma ca 80% din piata interna este aprovizionata cu carne din import, iar pretul este influentat de devalorizarea monedei nationale. Cum rata devalorizarii este inferioara ratei inflatiei, importurile devin din ce in ce mai avantajoase. Fata de alte ramuri industriale, industria alimentara a atras investitori straini, berea, de exemplu, fiind o afacere apartinand, in totalitate, marilor concerne internationale.
