Algele Ulva, considerate alimentele viitorului
Specialiștii doresc să exploreze posibilitatea de a cultiva algele Ulva într-un mediu artificial. Acestea sunt considerate a fi „alimentele viitorului”, a declarat biofizicianul Peter Hantz luni, pe 18 martie.
„Algele ulva care cresc în Lacul Ursu acum sunt subiectul unor cercetări europene foarte largi şi detaliate, deoarece aceste alge par să fie una dintre mâncărurile viitorului. Cresc foarte, foarte repede, au o valoare nutriţională foarte bună şi este o minune că aceste alge cresc aici, în Lacul Ursu.
Algele sunt sub suprafaţa apei, la o adâncime de aproximativ 3,5 m. Aici am descoperit nişte bio-filme foarte speciale, nişte alge, aşa-zisele alge ulva. Suntem într-un grup de cercetare europeană care investighează algele ulva”, a spus el.
Cercetătorii au explorat plantele și dinamica apei sărate din Lacul Ursu
Cercetarea asupra algelor presupune monitorizarea plantelor și a dinamicii apei sărate din Lacul Ursu pe durata unui an. Iar biofizicianul Peter Hantz este implicat în acest proiect. El a explorat intens adâncimile Lacului Ursu din Sovata, atât prin scufundare cât și cu ajutorul sonarului.
„Pe lângă Lacul Ursu, algele acestea mai cresc într-un lac sărat din Transilvania, Lacul fără fund sau Lacul Tarzan, lângă Turda, şi una din cercetările noastre se referă la această algă care este foarte interesantă din punct de vedere ştiinţific ca morfogeneză. Dezvoltarea acestei alge necesită prezenţa unor bacterii care produc un hormon vegetal şi fără acestea, ea nu poate să se dezvolte într-un mod corect.
Urmărim concentraţia hormonului taluzin în tot cursul anului şi urmărim totodată cantitatea de algă care este totdeauna prezentă într-un lac, dar în lunile aprilie, mai şi iunie sunt prezente într-o cantitate mult mai mare. Aceste cercetări pot să fie foarte utile pentru creşterea algelor în mediul artificial, deci experienţele pe care le adunăm de aici, de la Lacul Ursu, vor fi foarte interesante şi au declanşat un interes internaţional foarte mare pentru creşterea acestor alge”, a explicat biofizicianul.
Peter Hantz susține că algele sunt captivante din perspectivă științifică. Între lunile septembrie și decembrie formează structuri extrem de interesante.
Studiile desfășurate în Lacul Ursu din Sovata de către biofizicianul Peter Hantz, împreună cu cercetători din Ungaria, Germania și SUA, au avut inițial ca obiectiv reducerea fenomenului de heliotermie.
Lacul Ursu, cel mai mare lac helioterm din lume, își pierde din salinitate
În căutarea soluțiilor de regenerare, adâncurile sunt scrutate cu ajutorul unui sonar, permițând oamenilor de știință să colecteze date precise despre modificările ce au loc de la un an la altul.
Pentru a facilita regenerarea lacului, este necesară o cantitate semnificativă de sare. O sursă potențială de salvare ar putea fi un izvor din muntele de sare situat la aproximativ un kilometru distanță.
Studiile realizate de oameni de știință, inclusiv din Germania, Ungaria și Statele Unite, arată că în ultimii 30 de ani, Lacul Ursu și-a pierdut mult din proprietățile care i-au adus faima.
Prima soluție propusă a fost dizolvarea în lac a 10.000 de tone de sare, însă aceasta ar implica costuri extrem de ridicate. Recent, cercetătorii au descoperit o variantă mai economică pentru regenerarea Lacului Ursu.
”Izvorul ghera din sovata care a are o apă f concetrata de sare. Am analizat și s a ivit că compoziția apei izvorului și a lacului sunt apropiate, s ar putea reîntinerii lacul”, a spus Peter Hantz.
Sursa de apă se găsește la aproximativ un kilometru distanță, iar cei 40.000 de metri cubi de apă necesari ar putea fi aduși în lac fie printr-o conductă, fie cu ajutorul unor cisterne.
”Este destul de sărat folosim pentru piscine, varză, se pune și pentru varză și sunt multe bazine la case. E bun și penru tratament”, a declarat un localnic pentru Pro TV.
În urmă cu cinci ani, Lacul Ursu a fost inclus în Cartea Recordurilor la categoria „cel mai adânc lac helioterm din lume”. Acesta are o adâncime maximă de 18 metri.
