Randamentul, nu calitatea, decide viitorul alimentației
Declarațiile nutriționistului Mihaela Bilic readuc în discuție dilema dintre sustenabilitate și eficiență în producția alimentară globală. Deși uleiul de palmier oferă un randament impresionant, utilizarea sa pe scară largă ridică întrebări legate de costurile ecologice și impactul asupra sănătății.
Într-un viitor dominat de nevoia de hrană pentru miliarde de oameni, echilibrul între randament și responsabilitate devine esențial.
Medicul nutriționist avertizează că, în contextul creșterii accelerate a populației globale, industria alimentară nu mai are ca prioritate gustul sau compoziția nutrițională, ci eficiența în producția de calorii.
„În curând vom fi 10 miliarde de oameni pe planetă, care trebuie hrăniți! Pentru industria alimentară nu se mai pune problema de calitate sau gust, contează doar randamentul și producția de calorii la hectar. Cum se iau deciziile când vine vorba de materia primă din care se face mâncarea noastră?”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.
Mihaela Bilic, exemplu de calcul nutrițional pentru porumb, in și ulei de palmier
Pentru a susține ideea, Mihaela Bilic oferă un exemplu comparativ între porumb, semințele de in și uleiul de palmier, luând în calcul cantitatea de calorii produse pe hectar și numărul de persoane care pot fi hrănite anual.
-
Porumbul produce aproximativ 10 tone de grăunțe la hectar, oferind 40 de milioane de calorii, suficiente pentru 50 de persoane pe an.
-
Semințele de in, cu o producție de 20-25 qintale pe hectar, generează 13 milioane de calorii, hrănind 17 persoane timp de un an.
-
Uleiul de palmier, obținut din 6 tone de ulei pe hectar, asigură 54 de milioane de calorii, hrănind 75 de persoane anual.
„Palmierul este câștigător detașat la capitolul randament alimentar, așa că nu vă mirați dacă uleiul de palmier a devenit un ingredient prezent în majoritatea produselor … ieftin, mult și sățios”, subliniază Mihaela Bilic.
Impactul asupra mediului, ignorat în goana după randament
În ciuda eficienței nutriționale, medicul avertizează că exploatarea intensivă a palmierilor pentru ulei are un impact negativ semnificativ asupra mediului, din cauza defrișărilor masive, distrugerii biodiversității și emisiilor de carbon.
„Din păcate, exploatarea intensivă are impact negativ asupra mediului … dar asta nu pare să oprească pe nimeni”, a adăugat Mihaela Bilic.
Avertismentul lui Dragoș Pătraru privind uleiul de palmier
Realizatorul TV Dragoș Pătraru a avertizat recent asupra pericolelor pe care le prezintă anumite tipuri de uleiuri frecvent utilizate în alimentație. Printre cele mai nocive, spune el, se numără uleiul de palmier, prezent în numeroase produse procesate și folosit pe scară largă la prăjit, mai ales în restaurante, datorită costului redus și rezistenței la temperaturi înalte.
Pătraru a criticat efectele negative ale acestui ingredient asupra sănătății și asupra mediului, evidențiind impactul cultivării intensive asupra biodiversității și asupra emisiilor de dioxid de carbon.
Din punct de vedere nutrițional, uleiul de palmier are un conținut scăzut de grăsimi polinesaturate. Conține doar 0,2 grame de Omega-3, în timp ce are 9,1 grame de Omega-6, iar acest raport dezechilibrat poate afecta sănătatea cardiovasculară, atrage el atenția.
