Ministerul Apărării Naționale (MApN) a venit cu clarificări referitoare la interpretările greșite apărute în spațiul public după ce Guvernul a transmis Parlamentului două proiecte de lege cruciale. Aceste documente legale au stârnit o serie de speculații alarmiste legate de posibilele consecințe pentru suveranitatea națională a României și capacitatea sa de a-și proteja integritatea teritorială și interesele naționale.
MApN subliniază că aceste speculații sunt nefondate și că proiectele în discuție nu sunt altceva decât adaptări la noile realități de securitate create de criza din Ucraina.
MApN: Dezinformări și manipulări în spațiul public
MApN a subliniat că interpretările conform cărora forțele armate române și străine ar putea utiliza muniția de război împotriva populației civile în contextul protestelor, sau că transferul autorității către un comandant străin ar reprezenta o renunțare la suveranitatea națională, sunt false și nejustificate.
Aceste teze sunt bazate pe dezinformări și manipulări care nu reflectă realitatea prevederilor legislative actuale.
„Încă de la publicarea formei inițiale a fiecăruia dintre cele două proiecte, în spațiul public au apărut o serie de informații false, manipulări și exagerări bazate pe scoaterea din context, care au fost reluate recent, în urma anunțului de trimitere a proiectelor către Parlamentul României, pentru dezbatere și adoptare.
Aceste dezinformări, care au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendințelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susținute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO”, afirmă MApN.
Aceste afirmații eronate se bazează pe scoaterea din context a prevederilor din proiectele legislative, fiind răspândite de actori statali cu interese contrare suveranității României și împotriva alianței cu NATO.
Conceptul de transfer de autoritate în context NATO
Într-o încercare de a calma tensiunile, MApN explică faptul că transferul de autoritate către un comandant străin este o practică uzuală în cadrul NATO, pentru desfășurarea operațiilor și misiunilor aliate.
„Acest concept, care este utilizat în mod uzual, în cadrul NATO, în desfășurarea operațiilor sau misiunilor în cadru aliat sau de coaliție, este definit în proiectul de lege drept o acțiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii și controlului asupra unor forțe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forțelor aliate sau autoritățile militare ale statelor participante la o coaliție pe teritoriul statului român către șeful Statului Major al Apărării sau, după caz, de către acesta unui comandant aliat sau de coaliție, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte (art. 3, alin. 1, lit. d)”, scrie în comunicat.
Proiectul de lege discută două posibilități în care comandanții desemnați pot prelua comanda operațională pe durata misiunilor sau operațiilor, doar în legătură cu desfășurarea acestora, atât pentru efectivele române, cât și străine. Aceștia pot fi fie români (art. 7, alin. 1), fie străini (art. 7, alin. 2).
Răspunsul MApN la acuzații
MApN respinge acuzațiile de neconstituționalitate sau trădare a intereselor naționale, subliniind că procedura transferului de autoritate este reglementată de legea română de peste 13 ani. Articolul 11 al Legii 121 din 2011 permite acest transfer doar în cadrul misiunilor internaționale, nu pe teritoriul național.
„În fapt, procedura transferului de autoritate este reglementată în legislația românească de mai bine de 13 ani, în Legea 121 din 2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.
La articolul 11, acest act normativ definește în mod similar transferul de autoritate către un comandant străin sau român, însă stabilește această procedură ca fiind aplicabilă doar în misiuni și operații multinaționale desfășurate în afara teritoriului României”, precizează MApN.
Modificările recente sunt adaptate pentru a răspunde provocărilor de securitate actuale, inclusiv agresiunile repetate ale Rusiei împotriva Ucrainei, aducând aceste riscuri mai aproape de granițele României.
Adaptarea cadrului legislativ la noile realități de securitate
Un alt proiect legislativ propus de MApN vizează controlul utilizării spațiului aerian național. Necesitatea acestuia a fost evidentă în urma atacurilor ilegale ale Rusiei asupra Ucrainei, care au dus la o extindere a riscurilor și amenințărilor pentru România.
„Această limitare geografică era justificată de realitățile mediului de securitate ale vremurilor la care a fost adoptată legea, care făceau ca amenințările și pericolele să se manifeste în teatrele de operații. Din păcate, războiul de agresiune al Rusiei declanșat în 2022 a adus aceste amenințări la frontierele NATO și la granița României cu Ucraina.
De aceea, pentru adaptarea la noile realități, este necesar un cadru juridic prin care să se poată asigura principiul comenzii unice pentru un comandant român sau aliat, în orice situație în care s-ar planifica și executa operații sau misiuni militare pe teritoriul național, în care să fie angrenate atât efective ale Armatei României, cât și ale armatelor aliate.
Exercitarea comenzii de către un comandant, fie el român sau străin, nu implică în niciun fel vreo formă de cedare a suveranității niciuneia dintre țările ale căror efective participă la misiunea sau operația în discuție”, precizează reprezentanții MApN.
Noua lege propune măsuri pentru prevenirea și contracararea acestor amenințări, inclusiv prin reglementarea utilizării dronelor și a altor vehicule aeriene fără pilot pe teritoriul național.
Aceste reglementări vor consolida securitatea aviației și vor asigura o reacție rapidă și eficientă în fața noilor provocări de securitate.
Controlul spațiului aerian
„Noua lege privind controlul utilizării spațiului aerian național vine ca răspuns la provocările de securitate actuale.”
Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat vulnerabilitățile în spațiul aerian al României, necesitând măsuri suplimentare pentru a preveni și contracara amenințările.
Actul normativ va extinde cadrul legislativ pentru a include controlul dronei și alte mijloace de atac aerian, adaptându-se la noile realități de securitate ale regiunii. Acest pas este esențial pentru asigurarea siguranței aviației și protecției infrastructurii civile pe teritoriul României.
„Ca urmare a războiului ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, țară cu care România împarte o graniță cu o lungime semnificativă, a devenit evident că sfera riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian național și siguranței aeronautice, a vieții și sănătății persoanelor și a patrimoniului trebuie extinsă pentru a include și noile tipuri de mijloace de atac utilizate.
Astfel, actul normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru controlul utilizării spațiului aerian național, va stabili autoritățile și instituțiile care au competente în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național, nu doar de către aeronave, ci și de sisteme de aeronave fără pilot la bord – cunoscute în spațiul public prin termenul generic de drone, precum și alte vehicule aeriene care ar putea fi folosite în viitor”, scrie în comunicat.
MApN subliniază că, prin acest cadru legislativ, autoritățile vor avea mijloacele necesare pentru a răspunde eficient la riscurile emergente, fără a necesita o stare de mobilizare sau război, respectând totodată legislația națională și internațională în vigoare.
A doua teorie falsă, foarte manipulată în spațiul public
„O altă acuzație fără justificare este legată de prevederile art. 6 alin. (1), prin care, „pe durata participării la misiuni și operații militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate”
MApN clarifică faptul că această prevedere nu permite utilizarea armelor împotriva civililor. Condițiile în care efectivele militare pot face uz de muniție sunt strict reglementate, asigurând respectarea legislației naționale și internaționale.
„Această prevedere este prezentată în mod fals drept o autorizare acordată forțelor armate române și străine de a folosi muniția de război împotriva populației civile participante la proteste (!). Și această formă de manipulare se înscrie în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale”, spune MApN.
Aceste măsuri sunt fundamentate pe necesitatea protejării vieții, sănătății și proprietății cetățenilor români, nu pe o amenințare împotriva protestelor civice.
„Această formă de interpretare a textului legislativ este o manipulare și nu are legătură cu realitatea obiectivă. Condițiile în care efectivele militare participante pot face uz de muniție de război sunt strict definite, în acord cu legislația României și cu regulile de angajare, care sunt fundamentate obligatoriu pe temeiuri legale (care urmăresc asigurarea deplinei conformități cu prevederile legislației naționale și internaționale în domeniu), politice (care au în vedere asigurarea cadrului în care misiunile și operațiile militare corespund obiectivelor politico-militare şi stării finale dorite) și militare (care vizează asigurarea premiselor necesare desfășurării misiunilor și operațiilor militare, precum și asigurarea protecției forțelor proprii/aliate/de coaliție)”, conchide MApN.
Astfel, orice interpretare care sugerează utilizarea armamentului împotriva populației civile este o dezinformare menită să creeze panică și să slăbească încrederea publicului în capacitatea instituțiilor de securitate ale României de a-și îndeplini misiunile.
MApN insistă că aceste reglementări sunt conforme cu realitățile actuale și cu normele internaționale aplicabile.
