Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, pe 8 ianuarie, că nu exclude varianta comasării alegerilor, pentru o organizare mai eficientă. Potrivit lui, cele patru scrutinuri ar costa, în total, 3,8 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a sugerat că discuția privind comasarea alegerilor nu este lipsită de interes, pentru o mai bună eficiență a procesului electoral pentru cele patru scrutinuri din acest an: europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare.
Oficialul subliniat că estimarea efectuată arată că toate aceste alegeri din 2024 ar avea un cost de aproximativ 3,8 miliarde de lei.
Marcel Boloș nu exclude comasarea alegerilor
Luni, pe 8 ianuarie, acesta a fost întrebat dacă ar fi de acord cu comasarea alegerilor.
“Având în vedere că anul 2024 este un an special, având toate rândurile de alegeri şi omul, până la urmă te gândeşti la om, omul este cel care votează şi nefiind obişnuit cu patru rânduri de alegeri, pentru o mai bună organizare şi o mai bună eficienţă a organizării votului, poate n-ar fi lipsită de interes această discuţie în spaţiul public.
Dar e o decizie a coaliţiei şi dacă ne gândim, fiind la Ministerul Finanţelor, cât de eficient ar fi un astfel de lucru şi omul cred că ar fi obosit să aibă patru rânduri de campanii electorale, de patru ori convins să voteze pe X sau Y.
Intervine şi psihologic discutând fenomenul acesta de plictiseală”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă.
Ministrul Finanțelor a fost întrebat, de asemenea, cât ar costa organizarea acestor alegeri.
“3,8 miliarde sunt estimările noastre în acest moment”, a răspuns el.
Cât despre economiile care s-ar face prin comasarea alegerilor, Marcel Boloș a spus:
”Dacă noi am socotit 3,8 miliarde la patru rânduri de alegeri şi se reduc la jumătate, teoretic discutând…”.
2024 va fi un electoral de foc pentru România
Anul 2024 se anunță a fi un an de foc din punct de vedere electoral, marcând încheierea mandatelor pentru Președinte, primari și parlamentari. În plus, vor avea loc și alegeri europarlamentare.
După alegeri, există posibilitatea ca PSD și PNL să continue colaborarea în cadrul actualei coaliții, împărțind conducerea țării.
Cu un context în care partidele extremiste câștigă tot mai mult teren, riscul este considerabil. Această situație nu este specifică doar României, ci se întâlnește și în multe alte țări europene.
PNL și PSD și-au propus să finalizeze listele pentru alegerile europarlamentare până la sfârșitul lunii ianuarie. În contrast, alte formațiuni politice, precum USR și AUR, au deja liste publice.
O întrebare esențială este legată de capacitatea partidelor tradiționale de a mobiliza primarii și președinții de consilii județene pentru alegerile europarlamentare. Aici, provocarea constă în faptul că aceste alegeri nu au o importanță majoră pentru acești lideri locali.
„Partidele-sistem au principalul atu organizația, au primari, au președinți de CJ care pot mobiliza rețelele proprii, dar se vor mobiliza aceștia pentru alegerile europene care nu au niciun fel de importanță pentru ei?
Vedem AUR cât se poate de activ atât pe rețelele sociale, cât și în media tradițională și USR foarte mobilizat împotriva PNL pentru că speră că o parte din electoratul PNL să poată fi preluată.
În ceea ce privește partidele sistem, cel mai fragil pare să fie PNL, pe de o parte, pentru că partidul are un electorat din zona clasei mijlocii care e tentat de votul AUR”, a explicat analistul politic Cristian Pîrvulescu pentru stirileprotv.ro.
Mandatele primarilor se încheie în toamnă, iar alegerile locale sunt programate să aibă loc în ultima duminică din septembrie. PNL își propune să sincronizeze aceste alegeri locale cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Această strategie ar putea furniza primarilor o motivare sporită pentru a încuraja cetățenii să participe la vot. Mai multe puteți citi aici.