Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a anunțat că România a solicitat Comisiei Europene să nu reducă pragul pentru microîntreprinderi, având în vedere că o astfel de măsură nu ar genera venituri suplimentare pentru stat.
Într-o declarație recentă, Marcel Boloș a evidențiat eforturile României de a convinge Comisia Europeană să mențină actualul prag de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi. Ministrul a subliniat că reducerea acestui prag nu ar aduce beneficii financiare semnificative, contrar așteptărilor Bruxelles-ului.
Marcel Boloș și eforturile României în fața Comisiei Europene
Marcel Boloș a explicat că autoritățile române au depus toate eforturile necesare pentru a demonstra că nu este justificată o reducere a pragului pentru microîntreprinderi.
„Planul fiscal este trimis în mod oficial la Comisia Europeană. Pe dumneavoastră vă interesează pragul la microîntreprinderi.
Noi am depus toate diligenţele necesare pentru a face dovada că nu mai e necesar ca România, în continuare, să reducă pragul la microîntreprinderi, fiindcă nu mai pot fi obţinuţi bani mulţi din această măsură pe care Comisia Europeană insistă să o punem în aplicare”, a declarat el.
Boloș a precizat că decizia finală va reveni coaliției de guvernare.
Importanța IMM-urilor pentru economia României
Ministrul Finanțelor a reafirmat importanța întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) pentru economia României, descriindu-le drept „comoara economică pe care o are” țara.
„IMM-urile sunt pentru România comoara economică pe care o are şi, de aceea, trebuie să o protejăm”, a adăugat el.
El a subliniat că o decizie favorabilă din partea coaliției de guvernare ar fi un semn pozitiv pentru întreprinderile mici. De asemenea, a menționat că măsurile luate nu vor afecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar.
„Dacă vom aduce o veste bună, atunci aceasta va fi, a deciziei pe care o va lua coaliţia de guvernare pentru ca pragul la microîntreprinderi să nu fie afectat. Am explicat Comisiei Europene că, pentru România, traiectoria de ajustare a deficitului bugetar nu este afectată de pragul la microîntreprinderi – şi să o lăsăm mai moale cu această poveste, că nu ţine, dar aceasta este din culisele negocierilor cu Comisia – şi au recunoscut aşa, tacit, ca avem dreptate.
De aceea, eu sunt convins că finalul va fi unul bun pentru dumneavoastră. Cum spuneam, sunteţi comoara economică a României şi trebuie să fim alături de dumneavoastră pentru a vă sprijini în toate demersurile şi în ceea ce înseamnă mai ales predictibilitatea sistemului fiscal”, a mai menționat ministrul.
Perspectivele investițiilor pentru anii viitori
Demnitarul a discutat și despre importanța investițiilor, afirmând că anii 2025, 2026 și 2027 vor fi esențiali pentru dezvoltarea României.
„Anii 2025, 2026, 2027 sunt ani cruciali pentru dezvoltarea României, iar aceste investiţii sunt la nivelul a 7,9% din PIB, care înseamnă 150 de miliarde de lei, înseamnă 30 de miliarde de euro.
Asta vă afectează în mod direct, fie în calitate de furnizor de materie primă, fie în activităţile specifice pe care să le aveţi, dar înseamnă un lucru extraordinar pentru ţara noastră, înseamnă că proiectele mari de infrastructură au o şansă extraordinar de bună să fie duse la bun sfârşit”, a subliniat el.
Ministrul a accentuat că aceste investiții vor avea un impact direct asupra furnizorilor de materie primă și asupra activităților economice specifice.
Impactul bugetar și măsuri fiscale
În continuare, Marcel Boloș a subliniat că, prin planul fiscal, se va urmări nu doar realizarea investițiilor, ci și un impact bugetar pozitiv.
„Este şansa pe care nu ne-ar fi iertat-o, dacă am fi compromis-o, generaţii întregi, pentru ca această dezvoltare şi modernizare cu adevărat a infrastructurii să poată avea loc.
De aceea, prin planul fiscal, pe lângă investiţii, un alt lucru extraordinar de important este cel legat de impactul bugetar pentru traiectoria de ajustare şi pentru eventualele măsuri fiscale care vin, cea mai mare parte din îmbunătăţirea colectării”, a declarat el.