Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a fost la zid de deputaţi. Luni, 30 octombrie, în Camera Deputaţilor se dezbate o moţiune simplă pe numele său.

Votul pe moţiunea intitulată „Marcel Boloş, un ministru care creşte taxele cu zâmbetul pe buze” va fi dat marţi. Iniţiatorii acesteia au fost reprezentanţii USR şi Forţa Dreptei.

Ministrul PNL al Finanţelor a fost acuzat de aceşti deputaţi că are „o viziune îngustă, concentrată doar pe jupuirea privatului”.

Moţiune simplă pe numele lui Marcel Boloş. Ministrul îi acuză pe semnatari de ipocrizie

La rândul său, Marcel Boloş îi acuză pe cei din USR de ipocrizie, pentru că elaborarea PNRR de către aceştia a condamnat România la această reformă fiscală dureroasă.

Tăierea cheltuielilor publice sau lupta cu evaziunea fiscală trebuiau să fie trecute de la început în PNRR, spune Boloş.

„Ca să fie clar pentru toți românii, cei care au elaborat Planul Național de Redresare și Reziliență și practic ne-au condamnat fără echivoc să facem reforma fiscală acum vin plini de patriotism feroce și ne spun că ducem România pe marginea prăpastiei.

Asta îmi aduce aminte de culmea ipocriziei din celebra întâmplare în care fiul își omoară ambii părinți iar apoi el, sărmanul, îi cere instanței de judecată să aibă milă cu el, ucigașul, pentru că este orfan.

Dacă v-a păsat atât de mult de contribuabili, dacă ați fi vrut să evitați această prăpastie cu adevărat, atunci puneați în același PNRR că tăiați cheltuielile publice (niciun cuvânt nu este amintit despre acest lucru) sau că încercați să vă luptați cu evaziunea fiscală.

V-ați luat și de zâmbetul meu. Pare că vă vine greu să credeți că mai sunt oameni în România care au puterea să zâmbească după ce ați fost la guvernare”, a spus Marcel Boloş în Camera Deputaţilor.

Actualul Guvern se luptă să îndrepte greşelile lăsate de USR în PNRR

Ministrul Finanţelor acuză că toate cheltuielile uriaşe din PNRR au fost lăsate de iniţiatori doar pe umerii contribuabililor. Guvernul a decis însă acum că aşa ceva este imposibil, fapt pentru care a decis să taie la sânge din cheltuielile publice şi să lupte cu adevărat cu evaziunea fiscală.

„Am primit exorbitanta nota de plată prin PNRR şi prin programul de convergenţă, care sună cam aşa: reducere deficit bugetar de la 4,4% la 3% din PIB în 2024, adică 22,4 miliarde lei, reforma pensiilor generale, alte 16 miliarde lei, reforma salarizării unice, minim 10 miliarde lei – adică un total de 48,4 miliarde lei. Cam scump, nu-i aşa?

Deşi în PNRR, graţie celor care l-au elaborat, totul era pe umerii contribuabililor, iar în vreme de criză să scoţi aproape 10 miliarde de euro din economie este aproape imposibil, noi am venit şi am spus: nu lăsăm totul pe umerii mediului de afaceri, ci tăiem şi din cheltuielile publice şi începem lupta adevărată cu evaziunea fiscală”, a afirmat şeful de la Ministerul Finanţelor.

„Datoria publică se apropie vertiginos de 800 mld lei. Consecinţa, una fără precedent, dobânzile în acest an vor depăşi 30 mld lei, ceea ce pe viitor va pune presiune şi mai mare pe cheltuielile bugetului de stat. (…)

Riscul cel mai mare pentru fiecare este să avem blocate investiţii de peste 75 miliarde de euro din fonduri europene”, a adăugat acesta.

Anomaliile din sistemul fiscal ce sunt îndreptate prin noile măsuri fiscale

Marcel Boloş a făcut şi o sinteză a măsurilor fiscale adoptate de Guvern. El spune că acestea vizează îndreptarea unor anomalii ale sistemului fiscal.

Boloş a făcut referire la „limitarea exporturilor de capital de către corporaţiile transnaţionale, eliminarea zonelor de optimizare fiscală mai ales în ceea ce priveşte microîntreprinderile, exploatarea corectă a bogăţiilor ţării, impozitarea sistemului bancar cu profituri consistente, echilibrarea financiară a marilor servicii publice în special cel de sănătate, dar şi protecţia populaţiei şi a consumatorilor”.

Ministrul Finanţelor a adăugat că măsurile privind reducerea cheltuielilor publice au fost extrem de necesare. El a explicat că una dintre deciziile vitale a fost „reducerea şefimii”.

Mai exact, ar fi vorba despre o reducere cu 30% a şefimii din aparatul bugetar, spune Boloş. Multe alte cheltuieli au fost restricţionate, iar indemnizaţii şi vouchere nu vor mai fi acordate anumitor persoane din aparatul de stat.

„Ce am făcut de fapt cu reducerea cheltuielilor publice? Am redus şefimea, diminuăm cu cel puţin 25% a funcţiile de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte.

Diminuăm funcţiile publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8% , o reducere cu 30% a şefimii din aparatul bugetar. Nu se vor mai acorda indemnizaţii de hrană acolo unde nu trebuie sau vouchere unde nu este necesar.

Nu se vor mai da maşini de serviciu şi telefoane scumpe la discreţie pentru personal. Desfiinţăm posturile vacante şi reducem posturile din cabinetele demnitarilor din administraţia locală, precum şi cele din cabinetele conducătorilor autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome.

Introducem restricţii pentru cheltuieli la companiile de stat, la companiile locale sau la alte categorii de instituţii autonome. Sunt doar câteva exemple. Pentru că fiecare leu cheltuit din bugetul public este un leu câştigat de contribuabil”, a mai precizat Marcel Boloş.