Marcel Boloș a declarat că această sarcină ar fi fost stabilită de coaliția de guvernare, de premierul Ciolacu și de Nicolae Ciucă, având ca obiectiv reducerea cheltuielilor, estimată la 5 miliarde de lei.
Marcel Boloș a lansat noi promisiuni în acest an electoral
De asemenea, el a menționat că ar exista mecanisme aplicate și anul trecut, prin care s-ar fi obținut economii la bugetul de stat, mai ales în lunile noiembrie și decembrie, când cheltuielile pentru funcționarea instituțiilor de stat și publice sunt mai mari.
Boloș a subliniat că prin măsurile care urmează să fie luate, se încearcă menținerea deficitului bugetar în limite rezonabile, asigurând desfășurarea normală a activității instituțiilor statului.
„Această sarcină a fost stabilită de coaliția de guvernare, de domnul prim-ministru și domnul Ciucă, cu obiectiv de reducere a cheltuielilor în urma cărora, estimat pentru ceea ce înseamnă reducere de cheltuială, este de 5 miliarde de lei, noi având mecanismele pe care le-am aplicat și în anul trecut, astfel încât la bugetul de stat s-au obținut economii, mai ales în lunile noiembrie și decembrie, care sunt luni, prin tradiție, cu cheltuieli mari pentru ceea ce înseamnă funcționarea instituțiilor de stat și a celor publice. Sunt acele vârfuri de cheltuieli care, prin măsurile pe care am urma să le luăm, încercăm ca deficitul bugetar să fie în limitele rezonabile și a ceea ce înseamnă derularea unei activități a instituțiilor statului în condiții de normalitate”, a declarat Boloș la Digi24.
Estimarea pentru anul trecut a fost utilizată și anul acesta
Totodată, el a explicat că, în lunile noiembrie și decembrie, cheltuielile pentru bunuri și servicii, adică pentru funcționarea instituțiilor statului, erau în jur de 3,8-4 miliarde de lei.
Mecanismele implică:
- plafonarea cheltuielilor;
- eliminarea celor care nu sunt de urgență maximă pentru instituțiile publice;
- reducerea cheltuielilor pentru festivaluri și evenimente neurgente.
Boloș a susținut că, folosind mecanismul de anul trecut în condiții similare, se poate anticipa o economie similară la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale.
Nu intenționează să influențeze cheltuielile de capital ale primăriilor
El a precizat că nu intenționează să influențeze cheltuielile de capital și investiții ale primăriilor, ci se referă doar la cheltuielile cu bunurile și serviciile, aplicând reguli de reducere atât la nivelul instituțiilor statului, cât și al autorităților publice locale.
Acestea includ cheltuieli care nu sunt de maximă necesitate și pot fi amânate. Ar fi vorba despre furnituri de birou, reparații curente, consultanță, expertiză și studii. Toate acestea putând fi realizate în anul următor, susține Boloș.
„Atât a fost estimarea pe care noi am avut-o în cursul anului trecut în lunile noiembrie și decembrie și văzând ce s-a întâmplat anul trecut cu execuția bugetară același estimat l-am folosit. Credem că această economie poate fi obținută.
Față de plățile normale care se întâmplau în lunile noiembrie și decembrie undeva, spre exemplu, la bunuri și servicii, adică cheltuielile de funcționare ale instituțiilor statului, înregistram în jur de 3,8 – 4 miliarde de lei, prin aplicarea acestor mecanisme se reduc sumele la jumătate, înmulțim cu 2 și ajungem la această cifră de 5 miliarde de lei, mecanismele fiind aceleași care țin de plafonarea de cheltuială, înlăturarea cheltuielilor care nu sunt de urgență maximă pentru instituțiile publice și în special zona aceea de festivaluri și evenimente care se organizează unele dintre ele poate sunt nu foarte urgente pentru entitățile statului. De aceea, având mecanismul de anul trecut, folosindu-l în condiții similare, putem anticipa o astfel de economie care s-ar putea obține la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale.
Nu avem în gând ca primăriile, mai ales pe zona de cheltuieli de capital, respectiv de investiții, să le influențăm în vreun fel.
Vorbesc de partea de cheltuieli cu bunurile și serviciile care aplicăm regulile de reduceri de cheltuieli atât la nivelul instituțiilor statului cât și a nivelului autorităților publice locale, dar numai în ceea ce privește aceste tipuri de cheltuieli care nu sunt de maximă necesitate în perioada și care pot fi amânate pentru anul următor. De la furnituri de birou, reparații curente, până la tot ceea ce ține de consultanță și expertiză, studii, tot ceea ce presupune activități care pot fi amânate și pentru o perioadă de timp următoare, respectiv pentru anul viitor”, a mai spus Boloș.
Estimarea Comisiei Europene privind deficitul bugetar al României este de 6,9% din PIB
Estimarea Comisiei Europene privind deficitul bugetar al României este de 6,9% din PIB, potrivit ministrului.
„Noi, prin măsurile pe care le vom lua pentru ceea ce înseamnă reducerea de cheltuieli și economiile pe care le vom face la buget vom încerca să păstrăm un nivel rezonabil. Trebuie să fie sub previziuni, dar totul depinde de cum vor evolua cheltuielile”, a completat Boloș.
El susține a primit termen din partea Coaliției să aibă gata planul până la începutul lunii viitoare.
