Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a reacționat la criticile formulate de consilierul al guvernatorului Băncii Naționale a României. Eugen Rădulescu a susținut că, în 2025, românii vor suporta costurile deciziilor politice luate în anul electoral curent, care au contribuit la deficitul bugetar.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a abordat recent criticile economistului Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională a României. Acesta a avertizat că românii vor suporta consecințele deciziilor politice din anul electoral 2024. Boloș a subliniat că Guvernul nu poate reduce deficitul bugetar prin diminuarea cheltuielilor pentru investiții.
Nu cred că românii își doresc să avem o țară în care miile de șantiere să fie blocate
Boloș a explicat că abordarea fiscal-bugetară trebuie să permită României să progreseze. „Avem o perioadă complicată din punctul de vedere al investițiilor”, a declarat el. În anii 2025, 2026 și 2027, bugetul alocat investițiilor va atinge un nivel record.
“Aici lucrurile sunt foarte tranșante. Dacă procesul nostru de ajustare fiscal-bugetară îl gândim într-o formă în care România să poată să treacă peste perioada investițională, repet acest lucru, și am spus-o cu toată…de fiecare dată când am avut prilejul, că avem o perioadă complicată din punctul de vedere al investițiilor. Anul 2025, 2026, 2027 atinge un nivel record al bugetelor alocate investițiilor”.
În 2025, România va aloca 153 de miliarde de lei pentru investiții, echivalentul a 8,1% din PIB.
„Este cel mai ridicat nivel al acestui tip de buget. Închipuiți-vă ce ar însemna ca noi, acest buget să îl blocăm și procentul nostru de ajustare fiscal-bugetară să îl facem pe seama reducerii cheltuielilor cu investițiile.”, a adăugat Boloș.
Acesta a subliniat că blocarea bugetului de investiții ar avea consecințe negative.
„De aceea abilitatea noastră de a găsi mecanisme și a identifica aceste măsuri încât printr-o restructurare a sistemului de cheltuieli publice dar și printr-o mai bună organizare, combaterea evaziunii fiscale și implementarea proiectelor de digitalizare și cu o componentă de fiscalitate cât mai mică mi-aș dori să fie zero, dar acest lucru nu depinde doar de ministrul Finanțelor ci de un complex de factori și de aceea cred eu că trebuie să avem judecata echilibrată și limpede pentru a lăsa România să se dezvolte.
Din măsurile pe care le luăm putem reduce dramatic aceste cheltuieli cu investițiile și politica fiscale va fi zero. Nu cred că românii își doresc să avem o țară în care miile de șantiere să fie blocate și spitalele din nou să nu mai investim zecile de miliarde de euro și toate aceste lucruri să fie grav afectate…”, a afirmat el.
Boloș a insistat asupra necesității de a găsi soluții eficiente pentru a evita afectarea investițiilor.
Fiscalitatea din România să tindă spre zero
Ministrul Finanțelor a menționat, de asemenea, că ar dori ca anul viitor fiscalitatea în România să tindă spre zero, pentru a respecta mediul de afaceri.
“În calitate de ministru al Finanțelor mi-aș dori ca fiscalitatea anul viitor, din respect față de mediul de afaceri să fie zero”, a declarat el.
Boloș a explicat că pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului va include în principal o restructurare a cheltuielilor publice:
„De ce spun acest lucru? Pentru a înțelege cât mai bine strategia de ajustare fiscal bugetară care are și o parte componentă de aducere a veniturilor suplimentare în bugetul de stat. Dar nu trebuie să privim totul doar din prisma fiscalității. Noi avem un pachet de măsuri. Încercăm cu prioritate să asigurăm o restructurare a cheltuielilor publice. Acesta este primul pas corect din respect pentru mediuld e afaceri pe care statul trebuie să îl facă, să restructureze sistemul de cheltuieli publice, alături de restructurarea cheltuielilor companiilor statului și a celor locale. Ele exploatează și administrează bogățiile României. Și ele, companiile de stat și cele locale, trebuie să aibă un respect dar și o atitudine de raționalizare a fondurilor”.
Ministrul a subliniat că atât companiile de stat, cât și cele locale trebuie să adopte o atitudine de raționalizare a fondurilor. Al doilea nivel de măsuri vizează îmbunătățirea colectării veniturilor, iar al treilea se referă la digitalizarea proceselor administrative.
“Mi-aș dori ca această componentă de fiscalitate…să nu înțelegem întotdeauna că doar prin fiscalitate trebuie să înțelegem problema de ajustare fiscal-bugetară. O să vedeți în planul fiscal al României că ordinea de prioritate a măsurilor aceasta este. La sfârșit de an, în funcție de rezultatele care le-au dat măsurile care au fost discutate în spațiul public să avem o componentă de fiscalitate care tinde spre zero. Aceasta este o atitudine corectă față de mediul de afaceri. Nu putem să avem o politică fiscală agresivă orientată numai pe creșterea de impozite și taxe”, a adăugat Boloș.
La sfârșitul anului, se va analiza impactul acestor măsuri. “Nu putem să avem o politică fiscală agresivă orientată numai pe creșterea de impozite și taxe”, a concluzionat ministrul. Această abordare este esențială pentru menținerea unui climat economic favorabil în România.