Există posibilitatea ca deficitul bugetar să depășească 8% din PIB?
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a fost întrebat, luni, dacă există posibilitatea ca deficitul bugetar să depășească 8% din PIB în acest an, așa cum avertizează Consiliul Fiscal, care avertizează, totodată, că veniturile sunt supraestimate.
Oficialul român a reamintit tuturor că există un risc din perspectiva veniturilor incluse în buget, atât pe componenta de digitalizare, cât și pe cea de amnistie fiscală. El nu poate garanta 100% că toate aceste venituri vor fi încasate. Dacă acest risc se va adeveri, chiar și parțial, ținta de deficit de 6,9% va fi afectată.
Niciodată în istoria bugetului României nu a existat un buget fără o doză de risc în implementarea veniturilor. Când veniturile nu s-au realizat sau cheltuielile nu au fost implementate, soluția a fost rectificarea bugetară. Nimeni nu poate garanta succesul în totalitate, dar au fost luate în considerare mai multe ipoteze pentru rectificarea bugetară. Riscurile legate de deficit au fost asumate pentru a asigura fondurile necesare derulării proiectelor de investiții și funcționării serviciilor publice și instituțiilor statului.
„Am spus și mai spun, există acest risc pe care îl avem din perspectiva veniturilor pe care le-am cuprins în buget pe componenta de digitalizare și pe componenta de amnistie fiscală. Nu cred că putem garanta 100% că aceste venituri în întregime se vor încasa la buget. Dacă acest risc, parțial sau într-o mare măsură se va adeveri, atunci, sigur, ținta noastră de 6,9% este afectată, dar noi, împreună cu ANAF, depunem toate diligențele necesare pentru ca veniturile, așa cum a fost planificate și aprobate în Guvern, să fie și realizate.
Nu a fost niciodată în istoria bugetului României să nu existe o doză de risc în implementare veniturilor. Întotdeauna, când un venit nu a fost realizat sau o cheltuială nu a fost implementată, au existat economii de cheltuială, au existat venituri nerealizate și soluția a fost rectificarea bugetară. Acum nimeni nu poate să garanteze, sunt ipoteze pe care le-am luat în calcul pentru rectificarea bugetară și, cum am menționat, facem toate diligențele necesare pentru ca aceste venituri să fie încasate la buget.
Știți bine că am spus nivelul acesta record pe care îl avem de creanțe bugetare neîncasate de 175 de miliarde de lei și, de asemenea, știți bine că am luat în calcul pentru ca să producem venituri suplimentare din amnistia fiscală în valoare de 71,4 miliarde de lei, deci aici sunt cumva ipoteze de lucru, așa cum se procedează de fiecare dată la elaborarea unui buget și cu asumări de risc, care au fost prezentate în timpul ședinței de Guvern, care au fost analizate de experții din Ministerul Finanțelor și întotdeauna a existat un risc de deviere față de țintele de deficit, care trebuie asumat pentru a merge înainte cu tot ce înseamnă nevoia de fonduri pentru derularea proiectelor de investiții, pentru finanțarea serviciilor publice și pentru tot ce are statul ca și obligație în funcționarea instituțiilor sale”, a explicat el.
Care ar fi cel mai sumbru scenariu în ceea ce privește deficitul bugetar?
Întrebat apoi care ar fi cel mai sumbru scenariu în ceea ce privește deficitul bugetar, ministrul Finanțelor a spus că este important să se analizeze întâi dacă ținta de deficit bugetar de 6,94% este într-adevăr în pericol de a fi depășită, înainte de a face orice evaluare. Marcel Boloș a remarcat că în spațiul public circulă diverse scenarii pesimiste privind evoluția deficitului bugetar, de aceea a reamintit tuturor că România se află în plin proces de implementare a unui buget de investiții semnificativ, cu cofinanțări mari pentru proiectele de investiții.
Au fost prezentate Comisiei Europene scenariile bugetare, inclusiv faptul că în perioada 2025-2027 se prevede un nivel al bugetului de investiții de peste 150 de miliarde de lei, adică aproximativ 8,1% din PIB. Este crucial, spune el, să se monitorizeze evoluția deficitului bugetar și sustenabilitatea finanțelor publice. Totuși, acest lucru nu ar trebui să compromită viitorul României și proiectele de investiții esențiale pentru competitivitatea țării la nivel european.
Investițiile publice și private sunt sinergice și contribuie la o dezvoltare sustenabilă pe termen lung a României. În calitate de profesor de finanțe, este conștient de riscurile legate de deficitul bugetar și evoluția datoriei publice. Fondurile alocate de la Comisia Europeană reprezintă o oportunitate unică pentru dezvoltarea pe termen lung. Generațiile viitoare nu ar privi favorabil o decizie de a compromite dezvoltarea României doar pentru a respecta o țintă de deficit bugetar. Ajustarea fiscal-bugetară pentru următorii 7 ani trebuie realizată astfel încât bugetele de investiții să fie menținute. Mediul de afaceri să fie sprijinit, fără politici fiscale care să-l afecteze.
„Eu spun așa, haideți să vedem prima dată ținta de deficit bugetar de 6,94% că este în pericol de a fi depășită și apoi să facem analiza pe date. Aşa, ştiţi, am văzut în spaţiul public că sunt tot felul de scenarii apocaliptice în ceea ce privește evoluția țintei de deficit bugetar, dar să nu uităm că România este acum în perioada în care își implementează un buget de investiții consistent, că avem cofinanțările uriașe pentru aceste proiecte de investiții, că putem face orice tip de teorie în jurul deficitului bugetar și a evoluției datoriei publice.
Haideți să ne uităm la țări precum Franța, precum Germania, precum Spania, care în urmă cu 10 ani, mai mult de 10 ani, poate 15, 20 de ani, au trecut prin aceste etape de dezvoltare în care au avut aceste evoluții în ceea ce privește deficitele bugetare și datoria publică și acum noi, că facem acest efort pentru ca țara noastră să aibă proiectele de investiții duse la bun sfârșit, facem așa, un fel de scenariu apocaliptic.
Deocamdată am prezentat Comisiei Europene scenariile noastre, am pus în discuție faptul că în 2025, 2026, 2027 avem un nivel al bugetelor de investiții de peste 150 de miliarde de lei, adică aproximativ 8,1% din PIB, deci acestea sunt realități și atunci trebuie să ne hotărâm. Sigur că trebuie să avem o foarte mare grijă de ceea ce înseamnă evoluția deficitului bugetar și sustenabilitatea finanțelor publice, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne compromitem viitorul, să renunțăm la proiectele de investiții.
Cum ar arăta România fără aceste proiecte de investiții pe care le așteaptă fiecare român cu sufletul la gură, de care depinde competitivitatea României la nivel european și cum ar arăta România fără să continuăm eforturile de a stimula atragerea de investitori, pentru că cele două tipuri de investiții, publice și private, merg mână în mâna, au așa-zisul efect sinergic și determină o dezvoltare a României sustenabilă pe termen lung?
De aceea noi putem să intrăm… Încă o dată spun, sunt profesor de finanțe și cunosc domeniul cred că destul de bine încât să înțeleg care este pericolul pe care îl avem din punctul de vedere al deficitului bugetar, al evoluției datoriei publice. Dar în același timp trebuie să ne uităm pe partea cealaltă în care aceste sume de bani pe care le avem alocate de la Comisia Europeană nu se întorc de două ori în istoria noastră şi oportunitatea de a ne dezvolta pe termen lung o avem acum, nu mai târziu.
Şi generațiile următoare nu cred că nu ne-ar privi cu ochi buni atunci când le-am spune: Am compromis dezvoltarea României pentru că ne-am încadrat în ținta de deficit bugetar. Nu, ajustarea fiscal-bugetară pe cei 7 ani trebuie astfel făcută încât bugetele de investiții să meargă înainte, iar ajustarea fiscal-bugetară să susțină în continuare mediul de afaceri, să nu avem politici fiscale care să afecteze sub nicio formă mediul de afaceri. Noi trebuie să susținem mediul de afaceri, pentru că el este aurul României, cu ei ne asigurăm dezvoltarea economică și de la ei obținem impozitele și taxele care mai apoi se duc în sistemul de cheltuieli publice”, a explicat ministrul Finanțelor.
