România nu are nevoie de un împrumut de la FMI, susține clar ministrul responsabil de fondurile europene, Marcel Boloș
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că România nu ar trebui să recurgă la un împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI), având în vedere că țara are suficiente angajamente cu Comisia Europeană. Aceste angajamente, susține Boloș, vizează implementarea unor măsuri de disciplină fiscală și reducerea deficitului bugetar.
Ministrul a subliniat că România a preluat suficiente angajamente în cadrul relației cu Comisia Europeană, care includ Planul Național de Redresare și Reziliență și Planul Fiscal (PNRR). Aceste angajamente sunt orientate spre asigurarea disciplinei fiscale, reducerea deficitului bugetar și restructurarea cheltuielilor publice.
„Nu cred că este cazul unui acord cu Fondul Monetar Internațional. România are suficiente angajamente în relația cu Comisia Europeană, de la Planul Național de Redresare și Reziliență la Planul Fiscal, care sunt încărcate de angajamente ce duc spre disciplină fiscală, reducere de deficit bugetar, restructurare de cheltuială publică.
Apelarea la un împrumut cu Fondul Monetar Internațional, în mod tradițional, este legată de aceste tipuri de reforme. Noi le avem, suntem din acest punct de vedere cu ele foarte clar definite.
Cum spuneam, de la reforma fiscală, microîntreprinderi, restructurare de facilități fiscale, reforma administrării taxelor, ceea ce înseamnă restructurare a sistemului de cheltuieli publice, reformele care țin de sistemul de guvernanță al companiilor de stat, nu cred că lipsește vreo reformă astăzi României pentru ceea ce înseamnă perspectiva de sustenabilitate a finanțelor publice”, a explicat Boloș, reafirmând că angajamentele României față de Comisia Europeană sunt suficiente pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
Boloș a subliniat că, de obicei, recurgerea la un împrumut de la FMI este asociată cu implementarea unor reforme structurale importante, dar România are deja reformele necesare în derulare, inclusiv reforma fiscală, restructurarea facilităților fiscale și reformarea administrării taxelor.
Aceste măsuri vizează îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor macroeconomice, iar implementarea lor corectă este esențială pentru a evita eventualele dificultăți economice.
Creștere economică globală, dar cu provocări pentru anumite regiuni
Într-o declarație separată, șefa FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că „țările nu pot ieși din criză prin împrumuturi. Singura cale de ieșire este prin creștere economică”.
Aceasta a subliniat că FMI prognozează o creștere constantă a economiei mondiale și o continuare a reducerii inflației, conform unui update al raportului „World Economic Outlook”.
Georgieva a remarcat că economia Statelor Unite se comportă mai bine decât se anticipa inițial, chiar și în contextul incertitudinilor economice aduse de politica comercială a președintelui ales Donald Trump.
În ceea ce privește prognozele globale, FMI se așteaptă la o creștere a economiei mondiale de 3,2% în 2024, dar cu divergențe semnificative între regiunile lumii. Economia zonei euro ar putea stagna, iar în India ar putea exista o ușoară încetinire a ritmului de creștere.
În Brazilia, inflația ar putea depăși așteptările, în timp ce în China, FMI preconizează continuarea presiunilor dezinflationiste și dificultăți legate de cererea internă.
Revizuirea prognozei de creștere economică pentru România
În ceea ce privește România, FMI a revizuit prognoza de creștere economică pentru 2024, scăzând-o de la 2,8% la 1,9%. Aceasta este o revizuire semnificativă, care reflectă contextul economic global și regional, dar și provocările interne cu care se confruntă economia românească.
Totuși, FMI se așteaptă ca economia României să accelereze în 2025, prognozând o creștere economică de 3,3% (mai multe detalii aici).
