UPDATE 

Referitor la informațiile apărute în mai multe publicații cu privire la faptul că România ar lua în calcul plata pentru anul 2023, doar a sumei de 1,9 mld euro din cele 3,2 mld euro transmise Comisiei Europene, MIPE (Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene) aduce următoarele precizări:

În conformitate cu prevederile art.11 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de Redresare și reziliență, statelor memebre le-a fost calculată contribuția financiară maximă sub rezerva alin. 2 conform căruia aceasta se va actualiza până la data de 30 iunie 2022 prin înlocuirea datelor din previzunile Comisiei cu datele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020.

Totodată, în cadrul articolului menționat anterior, se precizează faptul că alocarea aferentă României a fost bugetată de COM după cum urmează:
– 70 % din alocarea României a fost bugetată de COM în bugetul UE aferent anilor 2021-2022, în sumă de 10,2 mld euro,
– 30 % din alocarea României a fost bugetată de COM în bugetul UE aferent anului 2023, în sumă de 1,9 mld euro,
reprezentând un total de 12,1 mld euro, fonduri aflate la dispoziția României pentru implementarea reformelor și investițiilor aferente componentei de aistență financiară nerambursabilă din cadrul PNRR ce pot fi utilizate până în anul 2026.

Valoarea de 12,1 mld de euro reprezintă valoarea contribuției financiare maxime actualizate pentru România conform Notei Comisiei Europene din data de 30 iunie 2022.

Raportat la datele existe în Balanța fluxurilor financiare dintre România și UE (BFN) la 31.03.2023 precizăm faptul că la rubrica Estimări 2023, valoare înscrisă reprezintă alocarea financiară aferentă României pentru anul 2023 bugetată de COM în bugetul UE, iar în coloana ” 2021-2022 execuția la 31.03.2023” valoarea înscrisă reprezintă sumele efectiv încasate în această perioadă ( prefinanțarea aferentă asistenței financiare nerambursabile în cuantum de 1851,16 mil euro și 1772, 32 mil euro aferentă asistenței financiare nerambursabile din cererea de plată 1).

Documentul publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor reprezintă o sinteză a sumelor deja încasate/plătite de România în relația cu UE, prin urmare, cererile de plată transmise de România la COM nu fac obiectul acestei situații.

Știrea inițială

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a susținut că România nu va pierde niciun leu din tranșa a doua a PNRR. Ministrul a admis că au existat fost niște probleme de natură tehnică, pe cale de a fi rezolvate. El a precizat că săptămâna viitoare vom avea răspunsul de la Comisia Europeană.

Potrivit lui Marcel Boloș, în cel mai rău caz, o sumă de 140 de milioane de euro va fi suspendată, până la remedierea problemelor constatate, nicidecum pierdută.

Site-ul Curs de Guvernare a scris că Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site documentul referitor la evoluția fluxurilor financiare dintre România și UE la data de 31 martie 2023, document din care reiese că, în ciuda declarațiilor publice optimiste, Palatul Victoria are mari probleme cu implementarea PNRR și cu atragerea fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Se va pierde o plată de 1,3 miliarde

Potrivit sursei citate, Coaliția de guvernare ia în calcul numai 1,9 miliarde, pentru că probabil știe că va pierde următoarele plăți, condiționate de jaloane: va pierde o plată de 1,3 miliarde din cererea a doua de plată – din cauza jaloanelor de la energie, și va mai pierde încă 3,2 miliarde – valoarea cererii nr. 3 de plată, dependentă de îndeplinirea reformei pensiilor speciale.

„Ce pot să vă asigur cu certitudine este că nu vom pierde din cererea de plată doi niciun euro. Vor fi cel mult amânați. Dacă aceste chestiuni de natură procedurală care nu au treabă cu fondul problemei vor fi percepute de către Comisie ca și un motiv pentru plată parțială atunci 140 de milioane de euro le vom avea suspendate, dar nu pierdute”, a spus Marcel Boloș la Europa FM.

A treia tranșă din PNRR depinde de reforma companiilor de stat

Întrebat până când vor fi suspendate, ministrul a spus că există un termen de 6 luni de corectare.

Marcel Boloș a explicat că tranșa a treia din PNRR depinde de reforma companiilor de stat. În ceea ce privește tranșa a treia de bani de la PNRR, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene spune că aceasta depinde de reforma companiilor de stat.

„Această reformă care se rezumă nu numai la administrarea de patrimoniu, dar și la numirea membrilor în consiliul de administrație va conta de această dată expertiza tehnică a celor care sunt numiți în consiliile de administrație.

Din felul în care acești indicatori de performanță sunt implementați urmează subvențiile. Nu or să fie toate companiile statului care primesc subvenții, dar or să fie companii de stat care înregistrând performanță economică fie continuă investițiile în domeniul de activitate pe care îl au sau dacă nu au investiții statul încasează mai mulți bani”, a explicat Marcel Boloș.