România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro
România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro, dacă nu rezolvă problemele din cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a avertizat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. În acest caz, va rămâne cu o sumă mică de bani, de doar 2 miliarde de lei.
Printre probleme se numără guvernanța companiilor din sectorul energetic, selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pensiile speciale și licitațiile pentru proiectele de infrastructură. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, România riscă să piardă 1,1 miliarde de euro, iar dacă se adaugă și problema pensiilor speciale, suma ajunge la 1,76 miliarde de euro.
În total, cererea de plată are o valoare netă de două miliarde de euro, iar România va rămâne cu mult mai puțin, ceea ce ar fi o oportunitate ratată pentru dezvoltare.
„Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, dacă mai adăugăm şi jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro, discutăm de 1,76 miliarde. Vă daţi seama că valoarea întregii cereri de plată netă este de două miliarde de euro. Rămânem cu o brumă de bani, care e total nedreaptă pentru ceea ce înseamnă șansa de dezvoltare a României”, a dezvăluit oficialul român.
Cerere de plată va fi depusă în vară
Cerere de plată nr. 3 va fi depusă în iunie-iulie și va avea o valoare de 2,7 miliarde de euro. Ea va include teme sensibile, precum reforma pensiilor, reforma fiscală, legea privind taxarea vehiculelor poluante și Codul Urbanistic. Legea salarizării ar trebui să fie mutată din cererea de plată nr. 4 în ultima sau penultima cerere.
Până acum, România a absorbit doar 5% din fondurile europene pentru perioada 2021-2027 și trebuie să se accelereze lansarea de proiecte, având la dispoziție 44 de miliarde de euro, din care 31 miliarde sunt granturi.
Ce vrea să obțină Guvernul Ciolacu 2 prin renegocierea PNRR-ului?
Întrebat ce vrea să obțină prin renegocierea PNRR-ului, Marcel Boloș a spus că primul obiectiv este să absoarbă 100% din banii europeni acordați ca grant, adică peste 13 miliarde de euro. Pentru asta, trebuie să analizeze proiectele care merg mai încet și să le păstreze doar pe cele care se implementează rapid.
El se gândește să extindă termenele de implementare pentru cele 113 proiecte mari, care au o valoare de 28 de miliarde de euro, astfel încât să nu piardă bani din cauza întârzierilor. Dacă unele obiective nu se pot îndeplini în totalitate, de exemplu dacă nu reabilitează 5.000 de școli, ci doar 3.000, va trebui să corecteze țintele, astfel încât să fie mai realiste în funcție de progresul proiectelor.
„Întâi de toate, obiectivul principal este ca banii din grant săi absorbim 100%. Este vorba de peste 13 miliarde de euro, 13,7 miliarde de euro, iar aici va trebui să facem o curăţenie a proiectelor care au un ritm de implementare mai lent şi cumva să punem pe masa Comisiei, în ceea ce priveşte grantul, acele proiecte care au un ritm de implementare adecvat.
Avem, de asemenea, în vedere prelungirea termenelor de implementare la obiectivele de investiţii. Avem 113 obiective de investiţii, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Asta presupune să securizăm pierderea banilor pentru neîndeplinirea acestor obiective de investiţii şi să ne apropiem cât de mult de deadline-ul pe care îl avem pentru implementarea PNRR-ului.
Avem şi revizuirea ţintelor asumate, mai ales pentru obiectivele de investiţii, pentru că acolo unde nu putem să ne atingem ţintele şi vedem că proiectele merg lent spre foarte lent, acolo trebuie să revizuim ţintele. Dacă ne-am asumat că trebuie să reabilităm energetic 5.000 de şcoli, dar în realitate nu putem decât 3.000, atunci trebuie să fim pragmatici şi să putem corecta astfel de lucruri. Deci, cum spuneam, o revizuire a ţintelor, adecvată cu implementarea proiectelor” a explicat ministrul Fondurilor Europene.
