Ciolacu: Aderarea la OCDE, un pas esențial pentru dezvoltarea României prin investiții
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat, miercuri, importanța aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), afirmând că acest proces va aduce beneficii semnificative pentru economie și administrația publică. Potrivit acestuia, aderarea va facilita atragerea unor investiții mai mari, va îmbunătăți ratingul de țară, va crea un cadru de concurență echitabil pentru companii și va conduce la o utilizare mai eficientă a resurselor financiare.
„Imediat cum am preluat primul mandatul de premier, am anunţat că aderarea la OCDE este cel mai important obiectiv strategic pentru dezvoltarea şi modernizarea României. De aceea, cred că trebuie să folosim orice prilej, cum este şi cel de azi, ca să le explicăm românilor de ce aceasta merită să fie un efort naţional. Pentru că apartenenţa la OCDE înseamnă investiţii mai mari, un rating de ţară mai bun, un cadru de concurenţă echitabil pentru companii şi un sistem fiscal în care resursele vor fi utilizate mai eficient. Pe scurt, o administraţie publică mai performantă. Înseamnă a îmbunătăţi viaţa fiecărui român, prin servicii sociale moderne, la noi standarde ale calităţii”, a declarat Ciolacu în cadrul conferinței „România şi OCDE – Principalul proiect de ţară după NATO, UE şi Schengen”, organizată la Palatul Cotroceni.
Implementarea recomandărilor OCDE în educație
Premierul a oferit și un exemplu concret al modului în care România a început implementarea recomandărilor OCDE. Un astfel de exemplu provine din domeniul educației, unde Ministerul Educației și Cercetării a adoptat o soluție modernă pentru evaluarea cadrelor didactice. Astfel, profesorii vor fi evaluați anual printr-o platformă online care va analiza performanța elevilor și va include feedback de la colegi și directori. Aceste evaluări vor influența direct salariul dascălilor, corelându-l cu performanța educațională.
„Ministerul Educaţiei şi Cercetării a trecut, astfel, la aplicarea unei soluţii moderne. Profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii, toate gestionate digital. Iar aceste evaluări vor influenţa direct salariul dascălilor. Scopul este ca plata profesorilor să fie corelată cu performanţa actului de educaţie, o aşteptare unanimă la nivelul societăţii”, a explicat Ciolacu.
România a înregistrat progrese și a obținut 12 avize OCDE
Premierul a menționat că în ultimul an și jumătate au fost obținute 12 avize din partea comitetelor OCDE, aproape jumătate din numărul necesar pentru aderare. Ciolacu a subliniat că ritmul trebuie menținut pentru ca România să obțină toate avizele necesare în acest an, comparând procesul cu o cursă de maraton.
„Este un exemplu din zecile de progrese concrete acumulate în ultimul an şi jumătate, parcurs în care am reuşit să obţinem 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE care ne evaluează, aproape jumătate din totalul necesar. Suntem obligaţi să menţinem acelaşi ritm susţinut şi în acest an ca să obţinem toate avizele rămase. Suntem ca într-o cursă de maraton, unde anduranţa este decisivă”, a declarat premierul.
Aderarea la OCDE, cel mai complex examen administrativ din istoria post-europeană a României
Ciolacu consideră că aderarea la OCDE reprezintă un examen administrativ extrem de complex pentru România, care trebuie să fie gestionat alături de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a explicat că aderarea va aduce mari beneficii economice, iar România are șanse mari să atingă media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor până în 2030.
„Adevărul este că aderarea la OCDE, gestionată simultan cu finalizarea PNRR, reprezintă cel mai dur, complex şi sofisticat examen administrativ dat de România de la integrarea europeană încoace. A trebuit să învăţăm să lucrăm aplicat, în echipe largi şi într-un format interministerial, pe cele 26 de domenii de activitate unde suntem evaluaţi la sânge, pentru a atinge standardele ţintite. Însă dacă facem un calcul de efort versus beneficii, avantajele sunt uriaşe. Conform previziunilor Băncii Naţionale a României, cât şi celor venite dinspre mediul privat, intrarea în acest club select va deschide economiei româneşti oportunităţi enorme”, a subliniat Ciolacu.
România vizează aderarea la OCDE ca parte a proiectului său de dezvoltare națională
România își propune aderarea la OCDE ca obiectiv major pentru dezvoltarea națională. Aceasta va stimula creșterea PIB-ului cu aproximativ 7 puncte procentuale în primul an fiscal, iar până în 2030, ar putea ajunge la media europeană în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.
„Astăzi, noi avem un proiect de ţară, iar acesta se numeşte aderarea la OECD. Este mesajul cel mai clar al României că doreşte să intre în rândul ţărilor dezvoltate. Dimensiunea acestei reuşite, ca efect economic, este covârşitoare: în momentul în care intrăm în OECD, în primul an fiscal, PIB-ul României poate creşte cu aproape 7 puncte procentuale! Asta înseamnă că până în 2030 avem şanse mari să atingem media europeană la un indicator extrem de relevant, numit PIB pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare. Asta va aduce României acces la finanţare şi la capital mult mai ieftine, plus un avantaj masiv în clasamentul destinaţiilor de investiţii. Mai mult, vom avea un loc la masa unde se decid marile politici fiscale şi economice cu impact global”, a mai declarat Ciolacu.
Premierul a adăugat că România va beneficia de oportunități economice considerabile, iar aderarea la OCDE va oferi acces la finanțare mai ieftină și va crește atractivitatea țării pentru investiții externe.
Tanczos Barna vede în schimbarea culturii organizaționale o prioritate
În cadrul aceleași conferințe, vicepremierul Tanczos Barna a subliniat importanța schimbării culturii organizaționale în România, în special în administrația publică. El a menționat că aderarea la OCDE presupune nu doar îndeplinirea unor standarde formale, ci și transformarea modului în care instituțiile publice și private interacționează.
„A avea standarde nu este suficient, trebuie să avem standarde pe care le şi respectăm. (…) Acest proces de transformare este unul anevoios pentru oricine şi, cu siguranţă, nici celelalte state din OCDE nu au reuşit din prima zi şi nu s-a încheiat acest proces odată cu acceptarea formală a îndeplinirii acestor standarde sau acestor cerinţe. La fel şi pentru România, acest drum este un drum relativ lung, pentru că cultura organizaţională este cea care trebuie să se schimbe peste tot în această ţară. Şi în companii, dar, poate, în primul rând, în administraţia publică”, a afirmat Barna.
În acest context, Tanczos Barna a subliniat necesitatea unui parteneriat bazat pe respect reciproc între stat, mediul privat și cetățeni, accentuând că schimbarea culturală în instituțiile fiscale, cum ar fi Ministerul Finanțelor și ANAF, este esențială.
„Pentru noi, dincolo de aceste chestiuni formale, dincolo de aceste lucruri de bifat, de îndeplinit, de dosare de închis, dincolo de acest lucru, pentru noi, din punctul meu de vedere, cea mai importantă schimbare este cea a schimbării culturii organizaţionale în sistemul fiscal, în Ministerul Finanţelor, în ANAF, în instituţiile subordonate ministerului. De ce spun acest lucru: pentru că, indiferent dacă vorbim de OCDE sau vorbim, pur şi simplu, de o schimbare de esenţă în această ţară, trebuie să ajungem la acel parteneriat între stat şi mediul privat, între stat şi cetăţean despre care am vorbit foarte mult. Un parteneriat se bazează, în primul şi în primul rând, pe respect reciproc”, a adăugat Barna.
Ministrul consideră importantă schimbarea culturii organizaționale în tot ceea ce înseamnă sistem fiscal.
„Cea mai importantă schimbare este cea a schimbării culturii organizaționale în sistemul fiscal, în Ministerul Finanțelor, în ANAF, în instituțiile subordonate ministerului. Pentru noi, din punctul meu de vedere, cea mai importantă schimbare este aceasta, pentru că, indiferent dacă vorbim de OCDE sau vorbim, pur și simplu, de o schimbare de esență în această țară, trebuie să ajungem la acel parteneriat între stat și mediul privat, între stat și cetățean despre care am vorbit foarte mult”, a conchis vicepremierul.
