Marcel Ciolacu, premierul României, a recunoscut că Guvernul de la București a trebuit să reorganizeze bugetul țării pentru a ajuta Ucraina pe timpul războiului.
Marcel Ciolacu se va întâlni cu oficialii europeni pentru a discuta despre limitarea deficitului de finanțare
Marcel Ciolacu a vorbit recent despre eforturile României de a ajuta Ucraina pe timpul războiului și despre impactul pe care conflictul militar îl are asupra bugetului statului. Creșterea cheltuielilor militare și cheltuielilor de infrastructură legate de războiul din Ucraina au un impact asupra bugetului țării.
Banca centrală a României a proiectat că deficitul bugetar va sări la 7,5% din PIB în 2023, fiind mult peste ținta de 4,4% și de 6,2% (2022).
Marcel Ciolacu se va întâlni, săptămâna aceasta, cu oficialii europeni pentru a discuta măsurile de limitare a deficitului finanțare. Potrivit lui, „în niciun caz” UE nu va reduce finanțarea pentru România.
„Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina. Vom încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza articolele legate de război în afara bugetului de calculele de deficit.
Acestea au fost cheltuieli neprevăzute … așa că vom avea nevoie de un derogare de la codul fiscal”, a declarat el în cadrul unui interviu acordat pentru Financial Times.
Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetarei intră în vigoare de la 1 octombrie
Potrivit ultimului draft de Ordonanță de Urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare, sunt excluse de la măsurile fiscale impuse de Guvernul României:
- unitățile de învățământ superior și preuniversitar de stat a căror finanțare este asigurată din fonduri publice;
- unitățile sanitare de interes public;
- serviciile publice de apărare națională, ordine publică, securitate națională, inclusiv serviciile de poliție locală;
- serviciile de pază și protecție;
- serviciile pentru situații de urgență de interes național și local;
- structurile implicate în implementarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;
- structurile de specialitate implicate în colectarea, încasarea, executarea silită, administrarea veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondului unic de asigurări de sănătate, bugetul fondului pentru șomaj, bugetele locale, inclusiv în gestionarea cheltuielilor publice ale statului.
Demiterile efectuate la nivelul conducerii statului nu înseamnă demiteri definitive. Oamenii au posibilitatea să revină în funcții executive și să primească compensații.
Ce se întâmplă cu sporurile şi beneficiile salariale
Beneficiile salariale suplimentare acordate pentru hrană vor fi eliminate cu câteva excepții notabile, precum Ministerul Apărării Naționale (MApN) sau Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În cazul celorlalte sporuri, inclusiv sporuri pentru muncă în condiții periculoase, suma maximă nu va depăși 1.000 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2024.
În prezent, Guvernul României analizează următoarele măsuri fiscale pentru a asigura o administrare mai eficientă și transparentă a instituțiilor publice:
- o reducere de minim 20% a numărului de funcții ocupate efectiv în cadrul demnităților publice de rang înalt, cum ar fi secretarii de stat, subsecretarii de stat și vicepreședinții, până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024;
- funcțiile vacante în cadrul demnităților publice de rang înalt, cum ar fi secretarii de stat, subsecretarii de stat și vicepreședinții vor fi eliminate;
- o reducere cu 50% a numărului de posturi ocupate efectiv de consilieri în cabinetele președinților și vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare, agențiilor și instituțiilor publice de la nivel central, precum și președinților de consilii județene, vicepreședinților, primarilor și viceprimarilor, prefecților și subprefecților până cel târziu la data de 1 octombrie 2023;