România anilor ‘90 aducea schimbări importante, era într-un proces rapid de privatizare și reformare a economiei. În această perioadă, cei care doreau să-și deschidă o afacere erau adesea nevoiți să se confrunte cu un mediu plin de birocrație, instabilitate juridică și lipsă de capital.
Marcel Ciolacu a intrat și el în lumea afacerilor, ca mulți alți tineri antreprenori
Premierul Marcel Ciolacu a intrat și el în lumea afacerilor, ca mulți alți tineri antreprenori, încercând să se adapteze cerințelor unei economii de piață slab reglementate.
„În 1991 m-am căsătorit. Nu erau vremuri ușoare atunci ! Totul se închidea, fabrici, uzine, tot. Șomajul era la cer ! E greu de înțeles pentru generația actuală, dar cei care au trăit acele vremuri îți aduc aminte cât de greu era să îți găsești un loc de muncă. Ne era ca acum, când avem un deficit de forță de muncă și când mediul privat ne cere, an de an, creșterea contingentului de lucrători străini. La fel ca milioane de români de vârsta mea, am făcut tot ce am putut pentru a-mi întreține familia, mi-am înființat și firmă. Țineți minte cum toți românii se privatizau după 89. De-a lungul timpului, am fost administrator și asociat la mai multe societăți private. Știu că se face mare haz de covrigii lui Ciolacu, dar la patiseria pe care am avut-o, nu am făcut niciodată covrigi. Prăjituri, torturi, dar covrigi nu”, povestește Marcel Ciolacu.
Afacerea funcționează și astăzi
Marcel Ciolacu a rămas în mediul privat ani buni după căderea comunismului, după cum povestește chiar el.
„Am muncit în continuare, la fel ca pe toată perioada facultății. Am fost angajat la o firmă privată. Apoi am lucrat la firma mea. Am fost și acționar, și administrator. Nu am avut angajați de la început. Eu centram, eu dădeam cu capul. Nu a fost ușor ! Facem de toate, ce era nevoie ca firma să meargă. Cum face orice antreprenor la început”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Deși îndelung criticat pentru “covrigii” pe care nu oricum nu i-a avut niciodată la vânzare, Marcel Ciolacu recunoaște că a făcut până și munca cea mai de jos și afirmă că nu este un motiv de rușine. Mai mult, acesta afirmă că patiseria deschisă în urmă cu mai bine de 20 de ani care încă funcționează, ca o afacere de familie.
„E un business de familie, să îmi fie rușine că s-a muncit? E de 20 de ani, am avut și magazin de electronice, am muncit. Să îmi fie rușine? Am carat lăzi, blugi nu am vândut. Am avut primul magazin era și cu… am vândut la tejghea, nu am avut afaceri cu farmacii, nu am firme de curent electric nici prin interpuși, nu am nicio problemă cu ceea ce am făcut. Problema mea e cu ce se inventează”, a spus Marcel Ciolacu într-un interviu la România TV.
De la antreprenor, la premier
Ciolacu spune că obstacolele cu care s-a confruntat în anii 90 erau uriașe. El le-a povestit, acum doi ani, antreprenorilor prezenți la „Topul Național al Firmelor Private din România” că el, când era patron de firmă, a luat de la o bancă un credit cu dobândă anuală de 158%, pentru a-și finanța o afacere. El spune că s-a lovit inclusiv de inclusiv lipsa unui cadru legislativ stabil și coerent, l-au făcut mai conștient de nevoia unui dialog constant între stat și sectorul privat.
„Mă bucur că am avut parte de experiența mediului privat…. Acum, ca premier, îi înțeleg perfect pe antreprenori. Nu e ușor să fii patron, să știi că ești responsabil pentru plata la timp a salariilor. Să știi că pe 25 ale lunii trebuie să virezi taxele către stat, chiar dacă tu nu ai încasat. Știu ce însemnă mediul privat și de aceea i-am înțeles perfect pe reprezentanții acestuia când au cerut consultare pe orice act normativ care îi privește. De aceea, am luat și decizia ca în guvern să nu mai intre niciun proiect care nu a fost discutat cu părțile implicate”, a mai spus Marcel Ciolacu.
