Marcel Ciolacu demisionează din funcția de membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO
Marcel Ciolacu a trimis o scrisoare Birourilor Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților prin care își anunță demisia din funcția de membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.
„Demisia domnului deputat Ion-Marcel Ciolacu din funcţia de membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO”, se arată în anunțul care a ajuns în Parlamentul României.
De asemenea, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a demisionat din funcția de membru al Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.
„Demisia doamnei deputat Simona Bucura-Oprescu din calitatea de membru al Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei”, a transmis sursa citată anterior.
Ce este, mai exact, Adunarea parlamentară a NATO
Adunarea Parlamentară NATO (AP NATO) are un rol important în sensibilizarea parlamentarilor faţă de problemele de apărare şi securitate. Este un forum unde legislatorii se pot întâlni regulat pentru a discuta despre principalele provocări la adresa securității euro-atlantice, a schimba opinii, a înţelege punctele de vedere ale omologilor din alte state aliate, și a formula recomandări.
Prezenţa oficialilor NATO la principalele reuniuni ale AP NATO îi ajută pe parlamentari să înţeleagă misiunea, prioritățile și activitățile Alianţei.
AP este un indicator al preocupărilor parlamentarilor, ceea ce este util pentru Alianţă şi guvernele membre deoarece sprijinul opiniei publice a fost întotdeauna esenţial pentru NATO, mai ales ţinând seama de tipul de operaţiuni în care este angajată Alianţa astăzi.
Prin activităţile ei, AP contribuie la transparenţa politicilor NATO : rapoartele prezentate, dezbaterile, ajută la înţelegerea politicilor Alianţei de către opinia publică.
AP NATO are 269 de membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentele celor 30 de ţări membre NATO şi 12 delegaţii asociate, fără drept de vot din state partenere precum Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Elveţia, Finlanda, Georgia, Macedonia, R. Moldova, Serbia, Suedia, Ucraina.
La reuniuni participă si parlamentari din ţări cu statut de observator precum Japonia, Ausstralia şi Kazakstan, reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Adunării Parlamentare a OSCE şi ai Adunării Uniunii Europei Occidentale, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei si ai delegaţiilor mediteraneene asociate și cu statul de observator – Algeria, Egipt, Iordania, Maroc, Tunisia, scrie pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
