Potrivit explicațiilor oferite de Marcel Boloş, România are nevoie de un control strict al cheltuielilor pentru a rezolva deficitul bugetar. Ținta urmărită de autorități este de 5.5% din PIB.

Potrivit ministrului, acest lucru înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE.

Marcel Boloş propune mai multe măsuri pentru deficitul bugetar

„Creşterea de care discutăm acum este rezultatul creşterii valorii nominale a PIB pentru ceea ce înseamnă veniturile, dar aici avem două lucruri întâmplate în septembrie. Este vorba de cheltuieli cu dobânzile, avute pentru serviciul datoriei publice, de 2.6 miliarde. Am înregistrat o lună record cu acest tip de cheltuieli. Am avut de asemenea plăţile pentru compensarea facturilor la energie, care au fost alte 2.6 miliarde de lei. În plus, creşterile prezentate sunt creşteri faţă de perioada precedentă a anului trecut. Iar noi când discutăm ritmul de încasări de la o lună la alta, am avut scădere a ritmului cu 7.5 miliarde de lei”, a declarat Marcel Boloş la Digi 24.

De asemenea, acesta a subliniat că Ministerul Finanțelor are în vedere o ţintă de deficit de 5,5% din PIB, ceea ce implică un control mai riguros al cheltuielilor. Astfel, spune el, nu vor fi generate probleme cu programele de investiţii în derulare cu fonduri europene.

„Într-adevăr, avem un angajament faţă de Comisie de 4.4% din PIB prevăzut în Programul de Convergenţă care înseamnă circa 70 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar. Noi în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5.5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE. De aceea, pentru ca această ţintă să fie atinsă e nevoie de controlul strict al cheltuielilor, pentru a nu genera probleme cu programele de investiţii în derulare cu fonduri europene”, a mai spus Boloş.

Ministrul a vorbit și despre ritmul de colectare al ANAF

Marcel Bolos a vorbit și despre ritmul de colectare al Administrației Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit ministrului, problema este la zonele de optimizare fiscală care trebuie eliminate. Acest lucru va fi făcut după promulgarea noii ordonanţe.

Acesta a subliniat și că încetinirea ritmului de creştere economică se vede în încasările la buget.

„ANAF poate să colecteze în limita a ceea ce declară agenţii economici. Din punctul acesta de vedere, avem grad de încasare destul de mare. În acelaşi timp, sunt zone de optimizare fiscală, pe care noi încercăm, prin legea care sperăm să fie promulgată curând, să eliminăm astfel de zone de optimizare fiscală şi să se vadă în încasări. Ritmul de creştere economică avut la început de an, de 4.2% din PIB, iar acum realitatea pe care o avem în faţă şi încetinirea ritmului de creştere economică se vede mai apoi în încasările la buget. Sigur, nu e uşor de gestionat acum 3.56% din PIB şi ţinta asumată de 4.4% dă serioase bătăi de cap pentru controlul cheltuielilor publice”, a conchis ministrul.

Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor arată că execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB.

Comparativ, deficitul aferent primelor nouă luni ale anului 2022 era de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB.