Marcel Ciolacu salută reîntoarcerea lui Iulian Gherguț în România

„Salut reîntoarcerea în România a cetăţeanului român răpit în Burkina Faso.

Acest lucru a fost posibil prin efortul constant al tuturor instituţiilor româneşti cu responsabilităţi în domeniu şi cu sprijinul partenerilor noştri externi. Mulţumiri tuturor!”, a postat Marcel Ciolacu pe pagina sa de Twitter.

Iulian Gherguț va fi ținut în carantină timp de 21 de zile

Românul Iulian Gherguț a revenit în România după ce în urmă cu opt ani, a fost răpit de teroriști în Burkina Faso. Potrivit fostului ofițer de informații Cristian Barna, în primă fază, acesta va petrece 21 de zile în carantină și va fi controlat din punct de vedere medical și psihic.

„Etapa numărul când revine este că este pus în carantină. Atunci când ostatici sunt recuperați ei sunt puși în carantină cel puțin 21 de zile pentru tot felul de boli care sunt transmisibile, pentru a se vedea ce sechele, ce boli a dobândit. Modul în care se face această evaluare înseamnă și bani care îi vor fi plătiți lui ca despăgubire. El are dreptul la despăgubire pentru perioada în care a stat acolo”, a declarat acesta pentru Adevărul.

Cristian Barna a precizat că în acea perioadă, bărbatul va putea fi vizitat de familie.

„Se asigură doar că nu are boli transmisibile. Bănuiesc că nu îl vizitează familia cam 3-4 zile până se fac toate analizele”, a spus el.

„Ei nu sunt tratați rău, ei practic sunt într-o închisoare, într-o cușcă. După 8 ani se discută cu el, i se asigură niște nevoi bazale, nu e chiar ca într-o închisoare. Omul este scos din când în când și i se arată omului cu care răpitorii negociază. Discutăm de 8 ani în care omul a stat lângă străini”, a adăugat fostul ofițer de informații.

Cum decurg negocierile în astfel de cazuri?

Cristian Barna a explicat, de asemenea, cum decurg negocierile în cazuri precum cel al lui Iulian Gherguț. În mod normal, de sumele cerute pentru răscumpărare ar trebui să se ocupe firma care angajează persoana într-o țară, a spus el. În caz contrar, această responsabilitate revine statului român, a spus acesta.

„Cei care răpesc îi răpesc pentru a primi acele răscumpărări. În mod normal aceste răscumpărări sunt asigurate de firmele de asigurări, dacă firma care te angajează îți face o asigurare ca la carte, cum trebuie. Acești răpitori cer de obicei cam cât știu ei că ar oferi firma de asigurări, dar dacă firma care te-a dus acolo nu îți plătește o asigurare atât de bună ca firma de asigurări să plătească pentru răscumpărarea ta, atunci intră în funcțiune apartenența sau naționalitatea.

Statul român are această obligație de a te scoate pe tine de acolo și atunci intervine statul român, MAE, ambasadorul de acolo și încearcă să te scoată de acolo. Încep niște negocieri care au tot tacâmul, servicii de securitate privată, servicii de informații naționale de acolo, SIE, MAE și toată lumea se chinuie să identifice soluții să îl aducă pe omul nostru acasă”, a explicat fostul ofițer de informații.