Premierul Marcel Ciolacu refuză introducerea unui CNP fiscal, cel puțin în viitorul apropiat
Premierul Marcel Ciolacu a decis să nu includă pe ordinea de zi a Guvernului, cel puțin în următoarele luni, proiectul de Ordonanță care introduce în România așa-numitul „CNP fiscal”.
Mai exact, șeful Executivului este de părere că orice modificare a cadrului și legislației fiscale necesită o consultare publică largă, implicând toate categoriile socio-profesionale. În plus, social-democrații critică graba lui Marcel Boloș, subliniind că CNP-ul fiscal face parte din angajamentul Guvernului pentru reforma fiscală din 2025.
La 31 iulie, Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În acest proiect, Finanțele propun introducerea Numărului de Identificare Digitală, ca alternativă la CNP, cunoscut sub numele de „CNP fiscal”.
„Se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcționarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului”, se arată pe site-ul Ministerului.
Social-democrații consideră, însă, că graba Ministerului de Finanțe de a impune acest proiect este nejustificată, având în vedere că acesta ar trebui să facă parte din reforma fiscală pe care România s-a angajat să o finalizeze până în 2025, conform obligațiilor față de Comisia Europeană.
Măsurile fiscale trebuie să aibă acordul mediului privat și al societății civile, spune Ciolacu
La începutul ședinței de Guvern din 26 iulie, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că toate măsurile fiscale trebuie să aibă și sprijinul mediului privat și al societății civile.
„O altă decizie majoră este că în Guvern nu mai poate intra de acum înainte vreo modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică finalizată și un acord cu mediul privat și societatea civilă. Nici domnul Boloș, nici alți miniștri nu pot veni cu proiecte în acest sens, cum ar fi CNP-ul fiscal, de exemplu, până când nu parcurg acest traseu. Cred că așa este corect și aceasta este așteptarea românilor și a mediului de afaceri”, a declarat el.
Ministrul Finanțelor a declarat recent într-o emisiune TV că instituția sa intenționează să implementeze CNP-ul Fiscal începând cu anul 2025 și că măsura este în prezent în dezbatere la minister. Potrivit ministrului, scopul acestei măsuri nu este de a monitoriza cumpărăturile, ci de a facilita obținerea unui credit fiscal pentru cei care doresc.
Reforma fiscală trebuie efectuată până în 2025, cu efecte în 2026, prevede PNRR
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat în mod repetat că „reforma fiscală va fi discutată la începutul anului viitor și aprobată în jumătatea anului, cu șase luni înainte de începerea unui an fiscal.” Astfel, măsurile reformei fiscale vor fi aplicate începând cu anul fiscal 2026.
În luna iunie, șeful Executivului a declarat că va avea loc o reformă fiscală, dar a clarificat că aceasta nu va implica creșterea numărului de taxe și „în niciun caz” nu va include majorarea TVA-ului pentru alimente și medicamente. De asemenea, nu a exclus posibilitatea ca România să păstreze cota unică, dar a menționat că aceasta nu mai este în vigoare în prezent și că este necesară o dezbatere publică pe acest subiect. În ceea ce privește impozitarea progresivă, el a indicat că aceasta ar putea viza veniturile excepționale sau praguri pe venituri cumulate.
„Va fi o reformă fiscală. O reformă fiscală nu înseamnă că vor fi introduse mai multe taxe”, a spus Marcel Ciolacu.
Chiar și ministrul Finanţelor Marcel Boloş spunea, în februarie, că abia în 2025 va fi gata reforma fiscală, cu aplicabilitate din 2026
„Anul 2024 a fost anul declarat cu zero impozite şi taxe şi acest lucru este legiferat în Legea bugetului de stat. Dar angajamentul pe care îl avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul străin. Ştie toată lumea că avem această sarcină, acest angajament faţă de Comisia Europeană şi va trebui să ni-l onorăm pentru a putea continua implementarea PNRR. Cererea de plată numărul patru este una dintre cele mai grele din perspectiva reformelor, pentru că ea include atât reforma pensiilor generale, cât şi reforma salarizării unice, dar şi reforma impozitelor şi taxelor. Acum, discutând foarte pragmatic şi realist, şi tehnic, cred că în prima jumătate a anului 2025 se vor lua măsurile fiscale, care probabil vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2025. Acest lucru rămâne de văzut, ce va stabili noul guvern”, a spus Boloș, la Digi24.
