În cadrul unei discuții despre viitorul politic al PSD, Ciolacu a evidențiat intenția de a colabora cu Ilie Bolojan, actualul președinte al Consiliului Județean Bihor, pe care îl consideră un potențial partener valoros în cadrul Guvernului.
Marcel Ciolacu a evidențiat intenția de a colabora cu Ilie Bolojan
Premierul a subliniat că a avut mai multe discuții cu Ilie Bolojan de-a lungul timpului.
„Se conturează cine va fi partenerul de dialog al PSD: domnul Bolojan. Un om care dorește să facă reforme în România, un om care s-a arătat foarte aplicat în ceea ce privește administrația locală la Bihor.
Este un partener pe care eu mi l-aș dori din funcția de președinte al României. (…) Am mai avut discuții de-a lungul timpului cu domnul Ilie Bolojan, cum este și normal”, a afirmat Ciolacu.
Șeful PSD a subliniat importanța formării unui guvern stabil
Ciolacu a subliniat importanța formării unui guvern stabil, care să dispună de o majoritate politică suficientă pentru a implementa proiectele și reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
El a menționat că o astfel de majoritate ar putea fi realizată printr-o colaborare între PSD și PNL, ceea ce ar oferi un sprijin solid pentru măsurile necesare ca România să devină membru cu drepturi depline în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) până în 2026.
În acest context, Marcel Ciolacu a promis că, din funcția de prim-ministru, va finaliza demersurile necesare pentru eliminarea vizelor pentru SUA și pentru aderarea la Spațiul Schengen terestru. Aceste angajamente reflectă dorința sa de a asigura o integrare mai profundă a României în structurile internaționale și de a facilita călătoriile cetățenilor români.
„Până atunci, voi termina, din funcția de prim- ministru, și cu vizele pentru SUA, cât și cu Schengenul terestru”, a conchis Ciolacu.
O țară din Uniunea Europeană a decis să suspende acordul Schengen
În altă ordine de idei, guvernul olandez a adoptat recent un set de măsuri de urgență pentru a reduce presiunea asupra sistemului său de azil, pe care îl consideră într-o criză profundă.
Decizia vine pe fondul unei creșteri a fluxului migrator și a dificultății de a gestiona cererile de azil într-un mod sustenabil.
Printre măsuri se numără și instituirea controalelor la frontieră începând cu sfârșitul lunii noiembrie.
Este o acțiune care reflectă politica înăsprită de migrație adoptată în ultimele luni de alte țări europene, cum este Germania.
