Marcel Ciolacu, premierul României, a avut miercuri, 18 decembrie, ultima sa ședință de guvern cu puteri depline, în contextul în care mandatul său se apropie de final. În cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Victoria, Ciolacu a făcut un bilanț al realizărilor sale și al echipei sale în cele 18 luni la conducerea executivului, subliniind obiectivele îndeplinite și provocările pe care le-a depășit. Declarațiile sale au evidențiat o tranziție importantă pentru România, de la o țară aflată în urmă în privința puterii economice regionale la un lider cu un PIB competitiv și o creștere semnificativă a nivelului de trai al cetățenilor.
Marcel Ciolacu face un bilanț amintind creșterea puterii de cumpărare și reducerea inflației
Marcel Ciolacu a început ședința de bilanț cu o discuție despre economia românească și măsurile luate pentru a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor.
„Bună ziua! Am decis astăzi să fac un scurt bilanţ al acestei guvernări, pentru că tocmai am avut ultima şedinţă de guvern, cu puteri depline, urmând ca o dată cu instalarea noului parlament, acest guvern să devină unul interimar. Și aș vrea să pornesc de la prioritățile pe care le-am enunțat în urmă cu un an și șase luni, pentru a vedea cu toții stadiul obiectivelor propuse atunci”, a subliniat premierul.
Prima promisiune a vizat creșterea puterii de cumpărare a românilor prin două modalități: prin creșterea veniturilor și reducerea inflației. Și această promisiune a fost respectată. Cu sprijinul Băncii Naționale a României, inflația a fost redusă la jumătate, de la 10,3% în iunie 2023, la 5,1% în prezent.
Locuri de muncă bine plătite
Premierul a continuat să sublinieze progresele în domeniul locurilor de muncă, admițând că la acel moment, a promis că vom depăși pragul de 1.000 de euro pentru câștigul salarial mediu net.
În prezent, acest câștig a ajuns la 1.059 de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 15% față de câștigul mediu net înregistrat în iunie 2023. Dacă se ia în calcul inflația din această perioadă, respectiv 7%, avem o creștere a puterii de cumpărare a câștigului salarial de 8%, cea mai mare din ultimii cinci ani.
„Am promis în acel moment că depășim 1.000 de euro la câștigul salarial mediu net. În prezent am ajuns la 1.059 de euro, plus 15% față de câștigul mediu net în iunie 2023. Dând la o parte, cum este corect, inflația din această perioadă, respectiv 7%, avem o creștere a puterii de cumpărare a câștigului salarial de 8%, cea mai mare din ultimii cinci ani”, a spus Ciolacu.
Creșterea pensiilor o altă promisiune
Premierul a ținut să amintească de asemenea, că se va depăși 500 de euro pensia medie. În prezent, aceasta a ajuns la 562 de euro. În 2024, ca urmare a creșterii pensiilor cu 13,8% și a recalculării acestora, am avut o creștere a puterii de cumpărare a pensionarilor cu pensii medii de 33-35%. Aceasta este, de asemenea, cea mai mare creștere a pensiilor din ultimii 15 ani.
„Am promis că depășim 500 de euro la pensia medie. În prezent a ajuns la 562 euro. În 2024, ca urmare a creșterii pensiilor cu 13,8% și a recalculării, am avut o creștere a puterii de cumpărare a pensionarilor cu pensii medii de 33-35%. Şi în acest caz este cea mai mare creștere a pensiilor din ultimii 15 ani”, a mai declarat el.
O clasă de mijloc consolidată
„Pentru prima dată, peste 1,5 milioane de contracte de muncă au acest nivel salarial, ceea ce reprezintă o creștere de 500.000 față de momentul preluării mandatului. A doua promisiune a vizat consolidarea clasei de mijloc, mai multe locuri de muncă și mai bine plătite și pot să vă spun astăzi că în această guvernare, efectivul salariaţilor a ajuns la un record de 5.171.000 de salariaţi”, a explicat șeful executivului.
Investiții record și absorbția integrală a fondurilor europene
Un alt punct central al bilanțului a fost modelul economic bazat pe investiții. Introducerea unui model economic bazat pe investiții a fost o altă prioritate majoră a guvernării Ciolacu.
Premierul a punctat că „investițiile publice au depășit 100 de miliarde de lei în 2023 și vor ajunge la 120 de miliarde de lei în 2024, ceea ce reprezintă un salt de 65% față de 2022”.
De asemenea, gradul de absorbție al fondurilor europene pe cadrul financiar 2014-2020 a atins 99,2%, un record pentru România.
„A treia prioritate majoră a vizat schimbarea paradigmei prin introducerea unui model economic bazat pe investiții. Și am reușit. Investițiile publice au depășit 100 de miliarde de lei în 2023 și ajung anul acesta la 120 de miliarde de lei. Față de cele 73 de miliarde de lei din 2022, înseamnă un plus nominal de 47 de miliarde de lei, adică plus 65%.
Mai mult, în premieră, am reuşit absorbţia integrală a banilor europeni pe CadruFinanciar 2014-2020, mai precis 99,2% este gradul de absorbție”, a fost declarația sa.
„O altă prioritate majoră pe care am urmărit-o în tot acest timp a fost creșterea producției industriale în contextul european mai aveți după izbucnirea războiului și, prin schemele de susținere a companiilor românești și de reindustrializare a economiei, am ajutat în mod concret producătorii români. Astfel, datele INS arată pe primele 11 luni ale acestui an, față de perioada similară a anului trecut, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 5,3% iar comenzile noi din industria prelucrătoare, unde avem de asemenea o schemă de sprijin dedicată au crescut în aceeași perioadă cu 2,3%”, a spus Marcel Ciolacu.
Progrese în infrastructură și energie
„De la preluarea guvernării am finalizat aproape 235 de kilometri. Am inaugurat primele loturi din Autostrada Moldovei. Am terminat drumul de mare viteză Craiova-Pitești. Am dat în lucru mai multe loturi din Autostrada de Centură a Capitalei, plus o secțiune din lotul patru al Autostrăzii Pitești-Sibiu și două loturi din Autostrada Transilvaniei. Am ajuns la un buget pe infrastructură de aproximativ şase miliarde de euro anual, care include și partea de fonduri europene și cofinanțarea din partea bugetului de stat”, a declarat premierul.
În ceea ce privește creșterea nivelului de trai al românilor, guvernul a implementat măsuri pentru a stopa triplarea facturilor la energie pentru populație și companii, prin plafonarea prețului la energie și gaze. Comparativ cu acum un an, prețurile la gaze sunt mai mici cu 10%, iar la energie electrică cu doar 1,3%. Această măsură a ajutat 38% dintre gospodăriile din România, echivalent cu aproximativ 2,7 milioane de gospodării și 40% dintre firmele din țară.
„Tot în ceea ce privește creșterea nivelului de trei al românilor, am stopat triplarea facturilor la energie pentru populație și companii prin plafonarea prețului la energie și gaze. Față de acum un an, prețurile la gaze sunt mai mici cu 10%, iar la energie electrică, din cauza lipsei de stocare, cu doar 1,3%. Am ajutat astfel 38% dintre gospodăriile din România, mai exact 2,7 milioane de gospodării și 40% dintre firmele din România”, a declarat Ciolacu.
Integrarea în Spațiul Schengen
În ceea ce privește politica externă, printr-o strategie diplomatică diferită de cea abordată de guvernele anterioare, guvernul a reușit să integreze pe deplin România în spațiul Schengen. Premierul a subliniat acest obiectiv și, în această primăvară, țara noastră a aderat atât la Schengen aerian, cât și naval. România a beneficiat atât de sprijinul Statelor Unite, cât și de relațiile foarte apropiate cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și cu premierul spaniol Pedro Sanchez.
„În ceea ce privește politica externă, printr-o strategie diplomatică diferite de cea abordată de guvernele anterioare, am reușit integrarea deplină a României în spațiul Schengen. A splitat acest obiectiv și am intrat în această primăvară în Schengen aerian și naval. Am beneficiat atât de susținerea Statelor Unite pentru acest demers, dar și de relația foarte apropiată cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și cu premierul spaniol Pedro Sanchez”, a declarat Ciolacu.
În acest final de an, printr-un dialog diplomatic oficial și neoficial cu premierul maghiar Viktor Orban, precum și cu Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a fost posibilă atingerea acestui mare obiectiv național. Aderarea României la spațiul Schengen nu reprezintă doar faptul că românii sunt, în sfârșit, cetățeni europeni cu drepturi depline, ci mai ales oportunitățile pe care le are acum economia României. Aderarea la Schengen ar putea genera o creștere de până la 2% din PIB de anul acesta și va aduce beneficii ce se vor resimți pe parcursul următorilor 10 ani.
România, un lider economic regional
„Așa cum știți deja, activitatea acestui guvern nu a fost una ușoară. În paralel cu prioritățile asumate, alături de colegii mei, am fost și pompierii de serviciu pentru multe dintre problemele lăsate nerezolvate în toți anii de dinaintea noastră. Nu știu în ce măsură am reușit să rezolvăm chiar totul, dar vă spun că am făcut tot ce a ținut de noi pentru a pune lucrurile pe făgașul lor normal.
În ciuda tuturor problemelor apărute, nicio secundă acest guvern nu s-a îndepărtat de la obiectivele inițiale și astăzi, la final, vă pot spune că sunt mândru că am putut contribui într-o mică măsură la ceea ce este România, acum o putere economică regională cu un produs intern brut, ce depășește anul acesta 355 de miliarde de euro. La PIB pe locuitor, raportat la paritatea puterii de cumpărare, România a egalat Polonia și este peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. Suntem acum la 80% din media Uniunii Europene. Toate aceste date oficiale și confirmate de organismele internaționale ne arată că acest guvern și-a făcut treaba și permiteți-mi să le mulțumesc colegilor mei pentru implicare și pentru munca depusă”, a subliniat el.
Ca ultim mesaj de bilanț și mandat de premier, Marcel Ciolacu a lăsat un mesaj viitorilor lideri:
„Îmi doresc din tot sufletul ca următorul guvern, oricare ar fi el, să ducă mai departe proiectele inițiate și să continue creșterea economiei românești și a nivelului de trai al românilor. Într-adevăr, cum este și corect, mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Vă mulțumesc!”.
