Marcel Ciolacu se află într-o vizită în Turcia, la invitația preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, unde dezbate mai multe subiecte importante cu autoritățile locale. Un astfel de subiect este retrocedarea sabiei lui Ștefan cel Mare, domn al Moldovei și apărător al creștinătății.
Marcel Ciolacu a vorbit despre retrocedarea sabiei lui Ștefan cel Mare
Premierul a subliniat că există „discuții pe acest subiect”. El a amintit de faptul că există două copii, una fiind chiar în biroul lui. A doua copie a fost primită de Adrian Năstase și donată la Putna.
„Sunt două copii. Una primită de fostul prim-ministru și făcută de același lucrător. Una este în biroul meu și alta a fost primită de Adrian Năstase și donată la Putna. Avem discuții pe acest subiect”, a spus Marcel Ciolacu.
Adevărata sabie se află în muzeul Topkapî din Istanbul
Amintim că adevărata sabie se află în muzeul Topkapî din Istanbul, marele palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor. Comparativ cu celelalte arme expuse în restul vitrinelor, care au încrustate pietre prețioase, sabia marelui domnitor este simplă.
Pe mânerul sabiei se observă stema Moldovei, capul de bour şi următoarea inscripţie în slavonă:
„Io Ştefan Voievod domn al Ţării Moldovei”.
Alături, se află inscripția „Ștefan cel Mare“, tradusă apoi în limba turcă.
Această sabie făcută din oțel de Toledo a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea.
Sabia era o recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății.
Unii istorici spun că Ştefan cel Mare şi-a predat sabia turcilor, în momentul în care a fost învins. Totuși, o altă variantă este jefuirea visteriei domneşti de către turci.
O a treia variantă, prezentată de Dexologia, spune că sabia a ajuns în mâna turcilor la sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș.
După ce fiul lui Ștefan cel Mare a pierdut domnia, s-a refugiat în Transilvania, iar turcii au jefuit tezaurul Moldovei înainte de a se retrage, luând cu ei și sabia lui Ștefan cel Mare.
Amintim că Palatul Topkapî, fosta reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ de 400 de ani, se află în Patrimoniul mondial UNESCO.