Banca Mondiala vrea o evaluare a procedurilor utilizate de statul roman in privatizarea societatii producatoare de aluminiu Alro Slatina, o vanzare precedata de un scandal mediatic ce a tinut prima pagina a ziarelor timp de aproape un an de zile. Ce rol are Banca Mondiala in aceasta tranzactie? Oficial, organismul financiar international a asigurat consultanta pentru privatizarea societatii Alro, aceasta fiind inclusa in programul PSAL II incheiat cu autoritatile romane. Neoficial, surse din sfera afacerilor vorbesc despre un lobby pe care investitorii interesati de o alta societate din Slatina, Alprom, beneficiar al produselor Alro, l-ar fi facut cu succes pe langa gigantul financiar international.
Unde este vulnerabila privatizarea Alro? In primul rand, prin modalitatea de vanzare (un pachet de doar 10% din actiuni, care-i confera calitatea de actionar majoritar companiei Marco, si o majorare de capital ce va conduce la diminuarea aportului APAPS pana la 15% din capitalul social al Alro) si apoi prin valoarea la care au fost vandute actiunile Alro. Dupa incheierea tranzactiei, au fost voci care au afirmat ca Alro, una dintre putinele societati profitabile din Romania, valora aproape 300 milioane de dolari. Este posibil ca aceasta suma sa fi fost valabila cu un an de zile in urma, sau poate chiar mai mult. Intre timp, atat pe piata mondiala, cat si in interiorul societatii s-au produs modificari care au produs efecte asupra pretului de vanzare a companiei Alro. In primul rand, caderea pretului aluminiului pe pietele externe a antrenat, fireste, si o cadere a cotatiilor actiunilor producatorilor. Apoi, un cadou facut de APAPS actionarului minoritar (dreptul de veto in adunarea actionarilor de care beneficia Marco) se pare ca a fost motivul pentru care au iesit din cursa pretendenti din primul pluton de pe piata mondiala a aluminiului (cateva exemple: Alcoa, Alcan, Pechiney).
Ce efect mai pot avea, acum, valurile ce se fac in jurul privatizarii Alro Slatina? Ar putea anula contractul de vanzare a pachetului de 10% din actiunile Marco (peste 40% din actiuni le-a achizitionat de pe Bursa de Valori) si obligatia APAPS de a vinde tot pachetul de actiuni detinut la Alro, daca se dovedeste ca privatizarea n-a respectat procedurile convenite cu consultantul BM. La fel de bine pot conduce la amanarea privatizarii Alprom si la scoaterea lui Marco din cursa pentru aceasta societate din industria aluminiului. Interesat de tranzactia de la Alprom este si Pechiney (prin Alumil de Greece, filiala din Grecia a companiei franceze, care a si cumparat caietul de sarcini de la APAPS), in aceeasi masura ca Marco, ce viseaza deja la o fuziune postprivatizare cu Alro. Achizitia Alprom este binevenita pentru Pechiney, dupa ce a pierdut pozitia de leader pe piata europeana de profil dupa fuziunea dintre grupul norvegian Norsk Hydro si producatorul german de aluminiu – VAW.
Pentru Marco, Alprom – cu un profit de trei milioane de dolari anul trecut si o cifra de afaceri de 40 milioane de dolari – devine o buna tranzactie alaturi de Alum Tulcea, pe care intentioneaza sa o achizitioneze de la Balli prin intermediul Alro. O tranzactie care contureaza o afacere integrata: alumina – aluminiu – produse laminate.