Capital: Domnule Marcu Botzan, am ajuns sa ne obisnuim cu seceta, inundatii, grindina
dar deja este prea de tot, am ajuns sa vorbim de tornade.
Marcu Botzan: Sub aspect climatic, la nivelul paralelei de 45 de grade, totul este dat peste cap. Cauza principala a acestor perturbatii este incalzirea globala. Totusi, acesta este un fenomen geologic normal care survine ultimei glaciatii, numai ca peste acesta s-a suprapus efectul de sera, care a insemnat o incalzire accelerata, fata de evolutia fireasca. Aceasta interventie antropica este una dintre marile cauze ale perturbatiilor climatice pe care le traim acum. La aceasta concura subtierea stratului de ozon, proces global concentrat deasupra marilor aglomeratii urbane. Peste acestea se suprapun si periodicele pete solare care lucreaza in perioade diferite, cu intensitati diferite. Din tot acest amalgam de procese rezulta pierderea ritmicitatii sezoanelor si nenorocirile care lovesc in ultimii ani regiuni intinse. Pentru Romania este relevant faptul ca, in ultimii trei ani, fenomenul de aridizare s-a accentuat dramatic. Am avut trei secete succesive, ceea ce nu s-a mai consemnat niciodata, nici in date climatice inregistrate, dar nici in cronici.
Capital: La ce sa ne asteptam in urmatoarea perioada?
Marcu Botzan: Daca nu se va face nimic pentru limitarea poluarii la nivel global, accidental trebuie sa ne asteptam la fenomene meteorologice din ce in ce mai neobisnuite. Specialistii nostri incearca sa linisteasca populatia, spunand ca nu avem de ce sa ne temem, dar eu consider ca daca nu vor fi luate masuri imediate vom fi martorii unor mutatii incredibile. Va fi un dezastru, se vor amplifica toate aceste fenomene pe care acum le privim ca accidente. Va fi ca un fel de sinucidere. Sa speram ca omul va fi suficient de intelept sa ia astfel de masuri. Daca nu, va trebui sa ne obisnuim cu ierni mai calde, in timpul carora vom apela mai des la umbrele contra ploii. Verile vor avea perioade caniculare tot mai dese, dar si cu puncte in care temperaturile vor fi mai scazute decat in mod obisnuit. Ploile vor avea un caracter mai local si torential. Acestea vor aduce transformari esentiale in clima Romaniei.
Capital: Vor mai ramane valabile actualele manuale de geografie?
Marcu Botzan: si acestea vor fi modificate. Consider ca vom asista la trecerea stepei in semidesert, a silvostepei in stepa, a zonei de padure in silvostepa. Adica Dobrogea, Baraganul vor tinde sa se desertifice. Padurile se vor retrage la altitudini de peste 1.000 metri, in campie putand rezista numai in parcuri foarte costisitoare. Terenurile propice agriculturii se vor situa la altitudini mai mari cu cateva sute de metri, in timp ce in actualele campii va creste pericolul saraturilor. In aceste regiuni se va putea face agricultura numai cu pretul unor irigatii costisitoare si a unor doze mari de ingrasaminte. Apa va reprezenta o problema majora pentru ca Dunarea va fi suprasolicitata in amonte, iar in Campia Dunarii deficitul de apa al culturilor va creste de doua-trei ori. Cam acestea consider ca vor fi efectele pe termen lung.
Capital: Ceea ce anticipati dumneavoastra va duce la mutatii radicale care presupun costuri enorme. Cum putem opri sau incetini acest proces?
Marcu Botzan: Din pacate, acesta este un proces global care nu se limiteaza la granite de stat si nici macar la continente. Trebuie ca toate statele cu industrii poluatoare sa se angajeze, in cadrul unui acord, sa limiteze volumul de noxe. Au fost o serie de incercari in vederea incheierii unui astfel de acord, inclusiv la Kyoto, in Japonia, dar care s-au lovit de refuzul SUA. Cu toate ca sunt responsabile pentru 30 la suta din noxele atmosferice, Statele Unite au refuzat sa semneze orice angajament care sa oblige la diminuarea poluarii. In aceste conditii, nu ne putem astepta decat la o agravare a perturbatiilor meteorologice. Sper ca inundatiile din Europa sa creeze un curent de opinie favorabil incheierii unui astfel de acord international.
Capital: Aceasta evolutie este reversibila?
Marcu Botzan: Consider ca in cativa ani se poate reveni la normal. Convingerea mea este ca este reversibil si cred ca Terra va trece cu bine si prin asa ceva. Daca se limiteaza poluarea atmosferica probabil ca timp de cativa ani vor persista o serie de fenomene, dar in cativa ani s-ar putea reveni la un normal climatic. Pentru aceasta este nevoie ca, in primul rand, industria energetica sa se orienteze catre metode neconventionale, nepoluante.
Capital: Cum evolueaza acum fenomenul de incalzire globala?
Marcu Botzan: Accelerat, pe o curba exponentiala. Primele semne au fost cam prin 1980. Atunci insulele de corali se inundau din ce in ce mai frecvent din cauza ridicarii nivelului oceanului. In cativa ani, prin 1990, lucrurile s-au accentuat, Natiunile Unite fiind alertate. Deja, se contura o alarma la nivel mondial in numai zece ani de la primele semnale. Este evident ca se impune luarea unor masuri imediate pentru ca fiecare an inseamna o crestere si mai mare a poluarii cu efecte greu de imaginat.
Seceta, inundatiile, Ingheturile si grindina si-au castigat locuri stabile In calendar
Pentru tarani seceta sau inundatiile reprezentau evenimente dramatice, dar rare.Pentru faptul ca se petreceau destul de rar erau luate ca puncte de reper fara putinta de confundat : „Mi-am facut casa in anul dinaintea secetei.” Acum, dupa cateva zeci de ani, aceste puncte de reper sunt inutile pentru ca nu trece anul fara o inundatie sau fara ca o zona agricola importanta sa nu fie lovita de seceta. Mai mult, in locul „banalelor” secete sau inundatii au aparut noi grozavii, cum ar fi tornadele. Dintre toate aceste urgii ale vremii seceta a ajuns de preferat pentru ca nu ia vieti de oameni, ci doar, cel mult ,de animale. In schimb, cand vine vorba de furia apelor intra groaza in oameni. Pentru ca daca seceta loveste numai pe cel ce-si castiga painea trudind pamantul, tavalugul apelor nu tine cont de nimic, amenintand sate, orase, vile, palate. Sa ne aducem aminte de nenorocirea de la Coculeasa, cand 12 oameni au fost omorati de torente chiar in somn. Ce sa mai spunem de satele de langa Mures si Alba, care, in ultimii cinci ani, aflau ca vine primavara cand venea torentul sa le ia casa. Pentru presa a devenit o obisnuinta: martisorul aduce inundatii si ingheturi, Dragaica vine in plina seceta, toamna scolile incep o data cu inundatiile. Cam acesta este noul calendar.
Daca trecem in revista numai urgiile de anul acesta, si tabloul este cutremurator :
· luna martie ingheturile tarzii au compromis productia de fructe de pe 40% din plantatii, cu pierderi de peste 400 miliarde de lei;
· luna mai a adus ploi torentiale si grindina, facand o gaura agriculturii de 55 miliarde de lei;
· pana la data de 10 iunie seceta afectase 1,5 milioane hectare de terenuri agricole, pagubele ridicandu-se la 7.382 miliarde de lei;
· grindina si torentele de la sfarsitul lunii iunie au mai inghitit 327 miliarde de lei de pe o suprafata de 70.000 ha.
· punctul culminant, cel putin pana la aceasta data, este reprezentat de recentele torente care au inghitit opt vieti omenesti, in cele 142 de localitati in care au facut ravagii. Puhoaiele au mai lasat fara adapost 1.400 de familii. Peste 500 kilometri de drumuri au fost grav afectate alaturi de 400 de poduri si podete.
Acesta este calendarul lui 2002. Cauzele acestor nenorociri nu tin de puterile nici unuia dintre noi, dar efectele le putem limita. Furia apelor poate fi domolita pur si simplu facandu-le loc sa treaca. Numai ca in ultima vreme nu ne-a mai preocupat acest lucru. Cel mai evident exemplu il reprezinta santurile de pe marginea drumurilor, care nu au mai fost curatate, in unele localitati, de zece ani. „Fiecare sant isi are importanta lui, care se confirma tocmai in astfel de situatii de criza. Trebuie ca si gospodarii sa inteleaga ca trebuie sa contribuie la masurile de evitare a inundatiilor si viiturilor”, sublinia Alexandru Banica, subprefectul judetului Prahova. Fostul ministru al Mediului, Aurel Constantin Ilie, anunta anul trecut ca mare parte din buget va fi utilizat pentru prevenirea inundatiilor.r
r
Carte de vizitar
r
Academician Marcu Botzanr
Nascut in 1912 la Craiova.r
A urmat cursurile Institutului Agronomic „Nicolae Balcescu” din Bucuresti si ale Politehnicii Bucuresti.r
A inceput activitatea de cercetare la Institutul de Cercetari Agricole sub indrumarea lui Gheorghe Ionescu Sisesti, r
avand ca prima tema sistemele de irigatii.r
A condus echipa de cercetatori care a pus bazele primelor proiecte de sisteme de irigatii.r
A condus Institutul de Cercetari pentru Imbunatatiri Funciare si Pedologie, inca de la infiintare, in 1965, pana in 1973, cand a iesit la pensie.r
Membru al Academiei de stiinte Agricole si Silvice inca de la infiintare, in 1970.r
Membru titular al Academiei Romane din 1993.r
Membru al Societatii Internationale de stiinte ale Solului.r
Autor a peste 200 de articole stiintifice.r
A obtinut doua premii ale Academiei Romane.r
A introdus in studiu disciplina „Culturi irigate”
