Înainte de a începe războiul din Ucraina, Marea Britanie a înregistrat în prima lună a anului un record în ceea ce privește importurile de produse din Rusia. În ianuarie, au fost importate produse în valoare de peste 2,5 miliarde de lire sterline, dublu față de luna decembrie.
Marea Britanie a bătut în ianuarie, chiar înainte de declanșarea războiului din Ucraina, recordul de produse rusești cumpărate într-o singură lună, arată cifrele preluate de Sky News, potrivit Mediafax.
În ianuarie, importurile rusești în Marea Britanie au fost evaluate la 2,6 miliarde de lire sterline, dublu decât în luna precedentă și mai mult decât în orice altă lună începând din 1997 de când se fac statistici.
Cifrele Oficiului Național pentru Statistică arată că a fost depășit recordul din decembrie 2020 când importurile din Rusia au fost evaluate la 1,4 miliarde de lire sterline. Totuși, este de așteptat ca nivelul tranzacțiilor să scadă dramatic urmare a sancțiunilor impuse Rusiei.
Se pregătesc și noi sancțiuni internaționale
Cu toate acestea, amintim că, marți, preşedintele american Joe Biden, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi prim-ministrul britanic Boris Johnson sunt „hotărâţi să continue să crească costurile” impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei.
De asemenea, șefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor încerca, joi şi vineri, la Versailles, să pună bazele unei Europe mai suverane după şocul invaziei ruse în Ucraina.
Chiar dacă UE a adoptat un pachet de sancţiuni fără precedent, ea continuă să finanţeze Rusia prin achiziţiile energetice de care nu se poate lipsi pe termen foarte scurt. Această dependenţă îi ameninţă de asemenea economia, care trebuie să se consolideze după ce a suferit deja şocul istoric al pandemiei de COVID-19.
„Acest summit este cel al tresăririi europene, al suveranităţii europene”, se subliniază la Palatul Elysée.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat în campanie pentru realegere şi care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului UE, vede în criza actuală confirmarea tezelor pe care le dezvoltă de mai mulţi ani.
Noi orientări politice la summitul de la Versailles
Summitul nu ar urma să adopte decizii, ci mai degrabă să stabilească orientări politice care vor fi puse în practică în lunile viitoare. Apartenenţa Ucrainei la familia europeană ar urma să fie reafirmată, chiar dacă proiectul Kievului de a adera la UE nu poate fi avut în vedere decât pe termen lung.
Conform unui proiect de concluzii, Cei 27, care reafirmă rolul-cheie al NATO, vor sublinia voinţa de a investi „mai mult şi mai bine în capacităţile militare”, de a favoriza cooperarea industrială şi achiziţiile comune, în vreme ce o strategie de apărare urmează să fie publicată înainte de sfârşitul lunii.
Liderii UE vor examina de asemenea proiectul Comisiei Europene de a reduce cu două treimi dependenţa de gaz rusesc încă din acest an, precum şi de a diminua importurile de cărbune şi petrol din Rusia, diversificând furnizorii şi dezvoltând energii alternative cum sunt cele regenerabile sau hidrogenul.
Creşterea capacităţilor de depozitare a gazului, dar şi ‘optimizarea funcţionării pieţei de electricitate’, cerute de Spania şi Franţa, sunt de asemenea evocate, la fel şi angajamentul pentru noi măsuri urgente menite să atenueze impactul creşterii preţurilor la energie pentru cetăţenii UE.
În alte domenii decât energia, Europa îşi mai propune creşterea capacităţilor de producţie a unor componente cheie, cum sunt cipurile electronice.