Miniştrii de finanţe din Marea Britanie şi Japonia, George Osbourne şi respectiv Jun Azumi, au scris împreună un articol publicat în ediţia electronică de joi a cotidianului economic Financial Times, în care cer zonei euro să-şi consolideze prin forţe proprii resursele financiare destinate combaterii crizei datoriilor, considerând că Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu se poate 'substitui' eforturilor europenilor, relatează AFP.
În acest articol, cei doi miniştri afirmă împreună că ‘resursele FMI nu pot fi un substitut pentru eforturile suplimentare ale zonei euro menite să susţină moneda comună’, şi ‘zona euro trebuie să-şi suplimenteze resursele financiare pentru ca pieţele să fie asigurate că vor avea capacitatea să reacţioneze în orice situaţie’.
Această declaraţie survine după ce guvernul german a reafirmat miercuri refuzul său de a mări fondurile destinate Mecanismului European de Stabilitate (MES), prioritatea pentru Berlin fiind decizia asupra modalităţii şi numărului de tranşe în care banii vor fi injectaţi în acest fond aflat în curs de constituire.
De cealaltă parte a Atlanticului a început o dezbatere asupra contribuţiei FMI-ului la planul de salvare a Greciei, care constă într-un împrumut de 130 de miliarde de euro. Director general al FMI, Christine Lagarde, a declarat marţi că instituţia pe care o conduce va decide asupra acestui subiect ‘în a doua săptămână a lunii martie’. Potrivit ministrului german de finanţe, Wolfgand Schauble, FMI-ul ar trebui să furnizeze cel mult 13 miliarde de euro.
Însă, pentru a putea combate criza datoriilor din Europa, FMI-ul încearcă să-şi mărească rezervele financiare cu 500 de miliarde de dolari, subiect ce va fi abordat şi la întâlnirea miniştrilor de finanţe din statele G20, care va avea loc în Mexic, la acest sfârşit de săptămână. Japonia are în vedere să furnizeze FMI-ului până la 50 de miliarde de dolari. În cursul zilei de marţi, ministrul Jun Azumi a declarat că Japonia şi China consideră că Europa ‘ar putea depune mai multe eforturi’ pentru a se susţine prin resurse proprii înainte de a solicita ajutoare suplimentare din partea comunităţii internaţionale. Cele două ţări asiatice sunt principalii deţinători de rezerve valutare la nivel mondial.