Ungaria a anunţat cum se va face conversia întregului stoc de credite ipotecare din valută în forinţi. În România, după promisiunile electorale, procesul legislativ a luat pauză.
Guvernul de la Budapesta va obliga băncile să folosească cursul de acum pentru conversia creditelor din valută în franci (vezi caseta pentru detalii). Măsura conversiei nu aduce un beneficiu imediat consumatorilor, însă se va aplica simultan cu decizia Curţii Supreme de la Budapesta, prin care sunt condamnate practicile bancare netransparente. Clauzele care permiteau băncilor din Ungaria să crească unilateral costurile creditelor au fost declarate abuzive şi acestea au fost obligate să restituie clienţilor sumele încasate în plus.
Totodată, Curtea Supremă a stabilit că băncile au procedat greşit când au acordat credite în forinţi pentru care au cerut rambursarea în valută – în special franci elveţieni –, la cursul de vânzare practicat de bancă pentru valuta respectivă, cu câteva procente mai mare decât cel de cumpărare, decizie luată după o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie. Hotărârile instanţei maghiare reprezintă cea mai mare parte din impactul de aproximativ 1.000 de miliarde de forinţi (3,2 miliarde de euro) asupra băncilor comerciale. Analiştii băncii Nomura se aşteaptă ca ratele maghiarilor să scadă cu aproximativ 25% în medie, iar băncile să suporte o reducere a veniturilor din dobânzi de aproximativ 100 de miliarde de forinţi (320 de milioane de euro) pe an.
Riscul deprecierii și retragerea băncilor
Banca centrală a Ungariei a vândut deja băncilor comerciale 8 miliarde de euro pentru a le ajuta să treacă mai uşor prin conversie şi pentru a proteja cursul de schimb de variaţii bruşte. Însă autorităţile maghiare se aşteaptă ca forintul să se deprecieze anul viitor. Din momentul în care se va elibera de stocul de credite în valută, economia Ungariei va suporta mai lejer deprecierea monedei naţionale, în condiţiile în care va câştiga un avantaj competitiv la export, sector ce are o mare contribuţie la PIB.
Analiştii de la Nomura mai estimează că, până în primăvara anului viitor, guvernul condus de Viktor Orban ar putea prelua băncile locale de la investitorii străini care doresc să facă un exit din piaţă din pricina condiţiilor dificile, active pe care apoi să le vândă investitorilor locali. Creşterea venitului disponibil al celor cu credite în valută ar trebui să-i ajută să facă faţă mai bine anului viitor, având în vedere că guvernul are în plan creşterea taxelor pe toate liniile, lucru ce se va regăsi tot în buzunarele consumatorilor.
Peste Tisa lucrurile stau altfel
Creditele în franci elveţieni au avut o pondere mai mică în creditarea din România de dinainte de criză, piaţa ipotecarelor fiind dominată de împrumuturile în euro. Aproximativ 10% din împrumuturile persoanelor fizice de la bănci erau, la sfârşitul lui 2008, în franci sau yeni, ponderea în creditul în valută (60% din totalul creditului) fiind de 17%.
Deprecierea ulterioară a leului faţă de aceste valute face ca, în prezent, cea mai mare rată a creditelor neperformante să vină din împrumuturile în valută, deşi acestea aveau dobânzi mai mici la momentul acordării. Însă, piaţa creditului din România nu a fost unitară la nivelul costurilor, iar aici nu ne referim la nivelul dobânzilor, ci la modul în care acestea au fost calculate. Astfel, dacă am avut şi bănci care au trecut în contracte costuri transparente, care au legat dobânzile de Euribor/Libor şi au cerut comisioane cu contraprestaţie, am avut multe bănci, cu cote importante de piaţă, care nu au avut această simpatie pentru transparenţă şi nici, ulterior, respect pentru clienţi. Acestea au profitat de clauzele contractuale şi au crescut ratele clienţilor cu peste 80% în unele cazuri, în plină criză, în ciuda reducerii referinţelor din piaţă.
Comportamentul lor a fost sancţionat doar parţial de către instanţă, şi doar pentru cei care au luat calea justiţiei, neexistând până acum decizii care să se aplice la nivelul întregului portofoliu de clienţi. Despre conversia creditelor în valută a început să se vorbească târziu în România, şi doar în an electoral. Astfel, PSD a întocmit un proiect legislativ pe care l-a şi trecut de Senat, dar l-a lăsat să se odihească la Camera deputaţilor, după ce iniţiatorii lăsaseră la început să se înţeleagă că va trece înainte de alegeri. Ulterior lucrările Camerei au fost sistate pentru campania electorală.
Proiectul PSD spunea iniţial că debitorii au dreptul să ceară conversia creditelor din valută în lei la cursul de la momentul formulării cererii, beneficiind de costurile aferente creditelor în valută. Astfel, dacă aceştia nu ar câştiga la soldul convertit, ci doar ar marca pierderea prin acceptarea faptului că nu mai aşteaptă revenirea leului la nivelurile de dinainte de criză, aceştia nu ar pierde şi pe partea de costuri curente, acolo unde dobânzile sunt mai mici în valută. E drept, sunt cazuri multe în care debitorii plătesc dobânzi de 10% la euro pentru împrumuturi imobiliare pe 30 de ani, mult mai mult decât plătesc cei care iau credite imobiliare în lei în prezent. Nu este clar dacă mai există interes pentru a promova o astfel de lege, deşi BNR nu se declară din oficiu împotrivă, dar vine cu varianta proprie.
Banca Naţională susţine ca debitorii să poată face conversia la cursul de la data cererii de conversie, la oferta curentă a băncii din punct de vedere al costurilor (limită maximală). Pe unii debitori, acest lucru i-ar avantaja, pe alţii nu, însă obligaţia ca băncile să convertească creditele la cerere ar fi mai mult pentru aceştia decât există acum.
Banca e voluntară când nu prea mai are încotro
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are procese cu opt bănci la Tribunalul Bucureşti pe clauze abuzive, care vor avea efecte erga omnes, adică deciziile se vor aplica pentru toate contractele preformulate încheiate între bănci şi consumatori. Aceste litigii sunt încă în stadiul incipient, deşi unele au aproape un an de când au fost înregistrate, magistraţii instanţei bucureştene fiind nehotărâţi în privinţa secţiilor competente. Acest lucru va fi tranşat de Curtea de apel Bucureşti, însă este clar că procesele nu pot fi amânate la nesfârşit.
Volksbank România, una dintre băncile cu un număr ridicat de procese cu clienţii, mai ales pe tema comisionului de risc (care reprezintă o treime de rata lunară a clienţilor), a confirmat că pregăteşte o ofertă pentru clienţii cu credite în franci elveţieni. Volksbank se numără printre băncile care au proces cu ANPC pe tema comisionului menţionat, şi este scoasă de acţionari la vânzare, cu termen la sfârşitul anului viitor.
Banca austriacă ar propune clienţilor conversia creditelor la un curs de 2,5 lei/franc, faţă de 3,7 lei/franc în prezent, la o dobândă efectivă de 5,8% pentru varianta în lei. Operaţiunea de refinanţare/conversie a stocului de credite în franci elveţieni ar aduce o diminuare a soldului creditelor de 20-35% şi eliminarea riscului valutar. Rata lunară ar scădea cu aproximativ 50%.
Prin această operaţiune, care are aprobarea BNR şi chiar este încurajată de instituţia din strada Doamnei, banca ar urma să scape şi de o mare parte din problemele legale pe care le are cu comisionul de risc, fără să piardă prea mulţi bani, şi ar urma să îşi îmbunătăţească semnificativ şi imaginea. Totodată, mişcarea Volksbank ar pune presiune şi pe celelalte bănci din sistem care au în portofolii un volum semnificativ de credite în franci. Însă, pentru creditele în euro nu există planuri similare la orizont. Ori, acestea, aşa cum am precizat mai sus, reprezintă cea mai mare parte din stocul creditelor în valută.
3,2 miliarde de euro – impactul conversiei asupra bilanţurilor băncilor maghiare
320 milioane de euro – pierderile anuale ale băncilor maghiare din dobânzile pe care nu le mai încasează
1 este numărul băncilor din România care propune clienţilor conversia creditelor din franci în lei, la un curs diferit de cel al pieţei
Regulile conversiei în Ungaria
- Conversia se va face la un curs de 256,47 forinţi/franc, respectiv 308,97 forinţi/euro
- Creditele sunt legate de Bubor la trei luni, cu o valoare de 2,1% în prezent
- Marja este cea iniţială, aferentă creditului în valută
- Dacă nu există, marja se calculează prin scăderea Libor din dobânda de la momentul acordării
- Marja trebuie să se încadreze în intervalul 2-5,5%, pentru creditele imobiliare, 2-7% pentru cele de consum cu ipotecă
- Rata dobânzii se indexează o singură dată pe an
- Debitorii îşi pot muta creditul la altă bancă, dacă au o ofertă mai bună
- Conversia nu poate fi refuzată decât de consumatorii cu venituri în valută, ori cu rate de până la 10% din venituri
- Măsurile se vor aplica în martie-aprilie 2015, cu efect de la 1 februarie 2015