Numirile în posturile-cheie de la Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, au readus în scena publică mai multe personaje cunoscute în vremea guvernărilor PSD şi apoi a Alianţei DA. Notorietatea acestora este legată, în egală măsură, de funcţiile pe care le-au deţinut în trecut: secretari de stat, directori, şefi de sindicat, dar şi de anchetele din presă, de pe urma cărora unii s-au pricopsit cu dosare penale.
Pompiliu Budulan. A fost numit, luni, în funcţia de director general la Nuclearelectrica – societate care administrează reactoarele nucleare de la Cernavodă. Criteriul politic a jucat un rol important în numirea acestuia, Budulan fiind membru PDL. A câştigat un mandat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti în 2008. A fost consilier la ANRE (Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei). A devenit cunoscut în viaţa politică încă de la mijlocul anilor ’90. În perioada 96-98 a fost prefect al judeţului Hunedoara. Apoi, a lucrat la BCR Hunedoara. A revenit în viaţa politică în 2001 – când a ocupat, o vreme, funcţia de secretar în ministerul Industriilor al lui Dan Ioan Popescu. După ce a fost demis, a rămas în sistem – ocupând funcţia de director general al unui institut de cercetare – ICEMENERG – controlat însă de Transelectrica, societate de stat.
Ioan Folescu. A fost numit, tot luni, director general al Electrica SA. Tot criteriul politic a jucat un rol important: filiala judeţeană a PDL din Dâmboviţa a avut rezultate foarte bune la alegeri, Folescu fiind vicepreşedinte al acesteia şi câştigând la alegerile locale un mandat în Consiliul Judeţean. Folescu a fost în trecut angajat al RENEL. Însă, potrivit declaraţiei de avere, pare un întreprinzător privat de „succes”: are de încasat dividende aferente anului 2007 de peste 3,4 milioane de lei de la societatea Potential Cons, al cărei patron este. Contractele cu instituţii publice joacă un rol important în afacerile Potential Cons: la sfâşitul lui 2007, societatea a câştigat contracte cu Electrica Muntenia Nord în valoare de circa 650.000 de lei fără TVA, dar şi cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – circa 350.000 de lei, fără TVA, precum şi licitaţii organizate de alte autorităţi locale.
Ionel Manţog. Fostul secretar de stat demis de Codruţ Şereş în urma unui scandal de corupţie a revenit în afacerile controlate de stat, cu energie. În 2005, acesta a demisionat din funcţia de secretar de stat în Ministerul Economiei după ce fusese acuzat de corupţie de ministrul de resort. Din ianuarie, a fost numit şef al complexului energetic Turceni. Manţog a fost cercetat de DNA în dosarul „strămutaţilor de lux”: a cumpărat terenuri ce urmau să fie expropiate de Compania Naţională a Lignitului, primind drept despăgubire o vilă. Pe rolul tribunalului Sibiu se află dosarul 423/95/2006 (2512/2006) în care Ionel Manţog, alături de Ion Vulpe, figurează ca inculpaţi. La ultimul termen – pe 16 mai 2008 – s-a decis amânarea judecării cauzei.
Marcel Adrian Piteiu. A intrat în 2007, în Camera Deputaţilor, în urma eliberării unui loc pe listele PDL. Şi este unul dintre cei mai bogaţi parlamentari. Piteiu avea în conturi bancare aproape 300.000 de euro şi un portofoliu pe bursă, evaluat în decembrie 2008 la circa 150.000 de euro. În declaraţia sa de avere figurează şase terenuri şi şase clădiri. Înainte de a intra în Parlament, a fost director al serviciului de exploatare al Romgaz, de unde a încasat un salariu anual de 122.000 de lei. Şi soţia sa este tot angajată Romgaz. Veniturile sale au fost rotunjite şi de indemnizaţia din consiliul de administraţie al firmei M I Petrogas Services.
Tudor Şerban. Este noul secretar de stat din ministerul economiei, responsabil de energie. A fost recomandat pentru această funcţie de locul de muncă anterior: director în SC Electrica SA, companie de stat, la direcţia tehnică dezvoltare. În perioada septembrie 2000- martie 2001 a fost chiar director general la Electrica. Una din primele declaraţii pe care le-a făcut în calitate de secretar de stat a fost că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) favorizează companiile private din sectorul gazelor naturale, cărora le permite creşteri de tarife, dar nu şi societăţile de electricitate, deţinute de stat. De pe pagina de internet a acestuia – lansată cu ocazia candidaturii la Senat – aflăm că Strategia Energetică a PDL are în vedere „ continuarea procesului de privatizare, în special în sectorul de producţie, prin listarea la bursă şi vinderea unui pachet minoritar de acţiuni”. Trecerea pe mâini private a energiei este puţin probabilă, în condiţiile în care, în documentul citat se arată că „rolul Guvernului va fi decisiv, statul trebuind să-şi asume şi rolul de investitor în ceea ce priveşte „inelul de siguranţă al sistemului energetic”, abandonând ideea că este un „prost manager””.
