În ministere, se fac acum liste cu cei care urmează să fie disponibilizaţi. Recent, însă, multe din aceste instituţii au făcut angajări. Singurul ferit de restructurări rămâne Parlamentul. «Ne-am propus ca anul acesta să restructurăm cel puţin 70.000 de posturi din sectorul bugetar, ceea ce se traduce într-o revenire a salariilor, în 2011, la nivelul actual. Ne gândim să reducem din nou numărul de bugetari anul viitor, cu 125.000», declara Andreea Vass, consilier
În ministere, se fac acum liste cu cei care urmează să fie disponibilizaţi. Recent, însă, multe din aceste instituţii au făcut angajări. Singurul ferit de restructurări rămâne Parlamentul.
«Ne-am propus ca anul acesta să restructurăm cel puţin 70.000 de posturi din sectorul bugetar, ceea ce se traduce într-o revenire a salariilor, în 2011, la nivelul actual. Ne gândim să reducem din nou numărul de bugetari anul viitor, cu 125.000», declara Andreea Vass, consilierul personal al premierului Boc. Analiştii şi oamenii de afaceri au însă altă părere. „Reducerea deficitului bugetar va fi posibilă doar dacă vor fi concediaţi 200.000 de funcţionari“, spune Nicolaie Chidesciuc, economist-şef la ING Bank România. Iar Marius Cristescu, proprietarul grupului Bega, crede că statul ar trebui să reducă suprafeţele închiriate de la firme private cu 25%, să disponibilizeze 20% din angajaţii regiilor din subordine şi să vândă clădirile începute şi nefinalizate.
Angajaţii aleşilor sunt imuni la criză
Ingrid Iordache, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), susţine că, pe de o parte, se vor face disponibilizări în sistemul public, iar pe de altă parte, vor continua angajările. „Recent, au fost organizate concursuri pentru şefii instituţiilor deconcentrate, după ce în iarnă se făcuseră restructurări. Primii care ar fi trebuit chemaţi erau cei disponibilizaţi, dar în multe locuri nu s-a ştiut de aceste concursuri. Şefii au fost singurii care s-au prezentat la concurs. E vorba de clientela politică. Aceştia dau formal un examen şi astfel se măreşte aparatul birocratic“, spune Iordache. Ea este de părere că numărul funcţionarilor publici nu este foarte mare. „Dacă în 2004 erau 70.000 de funcţionari publici în administraţia centrală, acum sunt 100.000, adică circa 8% din numărul total de bugetari. De exemplu, în judeţul Olt, Garda Financiară are 14 comisari, care trebuie să verifice peste 10.000 de agenţi economici şi să combată evaziunea fiscală“.
Potrivit Ministerului Finanţelor, în luna martie, erau ocupate circa 1,36 milioane de posturi în sectorul bugetar, din care 411.000 în administraţia centrală, 365.000 în administraţia locală, 390.000 în educaţie şi 195.000 în sănătate.
Valul de reduceri va ocoli însă Parlamentul. În jurul deputaţilor şi senatorilor roiesc peste 200 de consilieri, experţi, consultanţi, referenţi etc., toţi plătiţi din bani publici. Iar unii dintre aleşi au chiar şi şase angajaţi. De exemplu, la Camera Deputaţilor sunt 96 de consilieri şi referenţi, care lucrează la grupurile parlamentare, iar la Senat situaţia este asemănătoare. În realitate, însă, numărul consilierilor este cu mult mai mare, fiindcă aleşii au, în medie, câte trei angajaţi la cabinetele parlamentare din teritoriu. Unii dintre aceştia sunt copiii sau soţiile parlamentarilor respectivi. Iar la Senat angajările continuă, pe site-ul instituţiei fiind anunţate o serie de concursuri, dintre care multe se află în derulare.
În 2009 au fost disponibilizaţi mai mulţi funcţionari decât era stabilit prin Legea nr. 329, inclusiv funcţionari publici, care acum se judecă cu statul.
Ingrid Iordache, vicepreşedinte, SNFP